Trupele masate de către Federația Rusă în jurul Ucrainei reprezintă doar una dintre cauzele tensionării relațiilor acestei țări cu Uniunea Europeană.
Relațiile dintre UE și Rusia au devenit tot mai încordate în ultimii zece ani, nu în ultimul rând din cauza ingerințelor Kremlinului în Ucraina după anexarea Crimeei din 2014.
Sprijinul dat de guvernul rus separatiștilor din estul Ucrainei și intervenția militară a Rusiei în Siria nu au făcut decât să exacerbeze situația.
O altă sursă de tensiune sunt campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice, ca și încercările de ingerințe în procesele democratice din statele de la vest de Rusia.
UE și alte state vestice au promis ajutor Ucrainei urmare a concentrării de trupe rusești la granițele acestei țări în decembrie 2021 și ianuarie 2022.
Într-o rezoluție adoptată în decembrie 2021 Parlamentul European a cerut Rusiei să-și retragă trupele care amenință Ucraina și a adăugat că orice agresiune din partea Moscovei va avea un cost economic și politic ridicat.
Membri ai comisiei pentru afaceri externe și ai subcomisiei pentru apărare și securitate s-au deplasat într-o misiune de informare la fața locului în Ucraina între 30 ianuarie și 1 februarie 2022. Nu de puține ori Parlamentul a respins ingerințele rusești în această țară și susține dorința Ucrainei de a avea legături mai strânse cu UE.
Deputații europeni au cerut un răspuns unitar și și-au exprimat susținerea pentru Ucraina într-o dezbatere privind relațiile UE-Rusia, securitatea europeană și amenințarea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, ce a avut loc pe 16 februarie 2022.
Arestarea lui Alexei Navalnîi
Recuperat după otrăvirea ce i-a fost aproape fatală, Alexei Navalnîi a fost reținut imediat la întoarcerea în Rusia pe 17 ianuarie 2021.
Într-o rezoluție adoptată la patru zile după arestare, Parlamentul a cerut sancțiuni mai severe împotriva Rusiei, cât și eliberarea imediată și necondiționată a lui Navalnîi și a tuturor celor reținuți în legătură cu întoarcerea acestuia la Moscova.
În decembrie 2021 Parlamentul European a acordat Premiul Saharov pentru libertate de gândire lui Navalnîi pentru lupta sa împotriva corupției și pentru denunțarea abuzurilor Kremlinului împotriva drepturilor omului. Premiul a fost acceptat de Daria Navalnîi în numele tatălui său aflat în închisoare.
Sancțiunile UE împotriva Rusiei
De la anexarea Crimeei în 2014, sancțiunile economice ale UE împotriva Rusiei țintesc sectoarele financiar, de apărare și al energiei. Rusia a răspuns la rândul ei cu sancțiuni, interzicând aproape jumătate din importurile agro-alimentare din blocul comunitar.
Înainte de Crăciun, liderii UE au decis în unanimitate să prelungească sancțiunile până pe 31 iulie 2021. Măsurile, care se reînnoiesc de două ori pe an, au lovit puternic Rusia: se presupune că până spre sfârșitul lui 2018 economia acesteia se redusese cu 6% urmare a sancțiunilor UE și ale SUA.
UE a impus sancțiuni și împotriva unor oficiali ruși ca răspuns la otrăvirea lui Navalnîi.
Printr-o rezoluție adoptată în decembrie 2021 Parlamentul a cerut sancțiuni suplimentare în cazul unei agresiuni ruse împotriva Ucrainei.
Nord Stream 2
Un alt aspect al relațiilor UE-Rusia îl reprezintă energia. Controversa legată de noua conductă Nord Stream 2 a evidențiat influența pe care o are Rusia ca principal furnizor de energie al Uniunii. Într-o rezoluție adoptată în ianuarie 2021, deputații europeni au cerut UE să oprească imediat lucrările la conducta de gaze ce ar lega Germania direct de Rusia.
Rusia nu mai este un „partener strategic”
Există numeroase domenii în care UE și Rusia au interese și preocupări comune. De exemplu, Rusia a jucat un rol constructiv în negocierile privind acordul nuclear cu Iranul, atât UE cât și Rusia pledează pentru o soluție ce implică două state pentru rezolvarea conflictului israelo-palestinian și ambele sunt semnatare ale Acordului de la Paris privind clima. UE rămâne de departe cel mai mare partener comercial și de investiții al Moscovei (reprezentând 42% din exporturile ruse în 2019).
Totuși, în lumina acțiunilor autorităților de la Kremlin, Rusia nu mai poate fi considerată un „partener strategic”, fapt statuat de o rezoluție a Parlamentului European din martie 2019.
Reluarea relațiilor apropiate va fi posibilă doar dacă Rusia cooperează deplin pentru încheierea războiului din estul Ucrainei și începe să respecte legile internaționale, afirmă textul rezoluției.
