Cea de-a doua zi a reuniunii miniştrilor apărării din statele membre NATO desfăşurată joi, la Bruxelles, a avut o agendă de lucru axată pe postura de descurajare nucleară a Alianţei, postura colectivă de descurajare şi apărare pe termen lung, precum şi stadiul operaţiilor şi misiunilor aliate.
Evenimentul s-a înscris în amplul proces de adaptare a Alianţei în contextul deteriorării fundamentale a mediului de securitate regional, european şi euro-atlantic ca urmare a războiului ilegal şi nejustificat de agresiune lansat de Federaţia Rusă asupra Ucrainei. Pe acest fond, ministeriala NATO s-a concentrat, în principal, pe asigurarea implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid din 2022, precum şi oferirea de orientări politice în perspectiva pregătirii următoarei reuniuni la nivel înalt, Summitul de la Vilnius din 2023.
În cadrul primei sesiuni de lucru, în formatul Grupului de Planificare Nucleară, aliaţii au avut ocazia să discute aspecte privind evoluţiile la nivel global pe această dimensiune şi implicaţiile pentru postura şi politica nucleară a NATO. Pe fondul unei escaladări a conflictului din Ucraina, generată de mobilizarea parţială anunţată de preşedintele Putin şi de anexarea inegală a unor teritorii ucrainene de Rusia, miniştrii apărării au condamnat retorica nucleară iresponsabilă a liderului de la Kremlin. În particular, discuţiile au vizat evoluţiile privind retorica agresivă a Federaţiei Ruse, prilej cu care au fost punctate eforturile de adaptare şi menţinere a credibilităţii posturii de descurajare nucleară a NATO.
A doua sesiune de lucru în formatul Consiliului Nord-Atlantic a fost dedicată dimensiunii de descurajare şi apărare, pe fondul implicaţiilor războiului de agresiune din Ucraina asupra securităţii aliate. De asemenea, a fost abordată problematica stocurilor de muniţie şi a capacităţii industriei de apărare din statele membre, inclusiv din perspectiva refacerii acestora, precum şi creşterea capacităţii individuale şi aliate de protecţie a infrastructurii critice, atât din punct de vedere militar, cât şi al rezilienţei. În linie cu deciziile adoptate la Summitul de la Madrid pe palierul adaptării posturii colective de descurajare şi apărare pe termen lung, miniştrii au evaluat stadiul implementării acestora, cu accent pe noul model al Structurii de Forţe şi au oferit direcţionări politice asupra aranjamentelor de comandă şi control şi Directivei Politice 2023 pentru planificarea apărării (Political Guidance).
În intervenţia sa, ministrul român al apărării naţionale a subliniat schimbarea dramatică a mediului de securitate din Europa, inclusiv în regiunea Mării Negre şi de-a lungul întregului flanc estic al NATO. Oficialul român a susţinut, în acest context, importanţa continuării adaptării posturii colective în linie cu deciziile Summit-ului de la Madrid. Din perspectivă naţională, Vasile Dîncu a prezentat progresul înregistrat în ceea ce priveşte stadiul de operaţionalizare a Grupului de luptă coordonat de Franţa, de pe teritoriul României, punctând în context eforturile întreprinse împreună cu aliaţii şi partenerii noştri din Franţa, Belgia şi Ţările de Jos pentru dezvoltarea infrastructurii de la Centrul naţional de instruire întrunită de la Cincu, locaţia unde este găzduit acest Grup de Luptă.
A treia sesiune de lucru, dedicată operaţiilor şi misiunilor NATO, s-a concentrat pe evaluarea stadiului operaţiilor şi misiunilor în desfăşurare din Kosovo şi Irak, pe fondul noilor provocări de securitate din ariile de operaţii.
În intervenţia sa, ministrul Dîncu a punctat importanţa asigurării unui mediu de securitate sigur şi stabil în regiunea Balcanilor de Vest, precum şi a angajamentului naţional ca parte a eforturilor pentru menţinerea păcii şi stabilităţii statelor balcanice, în conformitate cu deciziile asumate în cadrul Summit-ului de la Madrid.
În cadrul acestei sesiuni, a fost abordată situaţia din Bosnia şi Herţegovina, care necesită monitorizare atentă, precum şi reînnoirea mandatului misiunii EUFOR Althea. În context, Vasile Dîncu a amintit poziţia României, aliniată celei aliate, în vederea asigurării stabilităţii şi securităţii în Balcanii de Vest, prin contribuţia constantă şi substanţială la misiunile şi operaţiile din regiune – KFOR şi EUFOR Althea.
În marja reuniunii, ministrul român al apărării naţionale a avut o întâlnire bilaterală cu omologul din Canada, Anita Anand, pe timpul căreia s-au discutat aspecte privind stadiul relaţiei bilaterale şi a cooperării dintre cele două state în context aliat, cu accent pe situaţia de securitate în regiunea Mării Negre şi cooperarea dintre forţele armate române şi canadiene.
În acest context, oficialul român a adresat mulţumiri partenerului canadian pentru contribuţia substanţială la asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre şi întărirea flancului estic prin participarea la misiunea de poliţie aeriană întărită (cea din prezent fiind a şaptea dislocare a unui contingent canadian în ţara noastră) şi încadrarea comandamentelor multinaţionale aliate de pe teritoriul României.
