Mişcările ecologiste sunt în creştere în Balcanii de Vest şi în jur, dar au ele o şansă de succes şi vor putea juca un rol în viitorul ecologic al regiunii?
Spre deosebire de nord-vestul Europei, partidele şi mişcările verzi din Europa de Sud-Est tind să obţină rezultate electorale mai slabe. Se pare că este mai dificil să mobilizezi alegătorii din Europa de Sud-Est în jurul problemelor de mediu. Cu toate acestea, sensibilizarea cu privire la aspectele legate de climă este în creştere, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat miercuri.
În 2020, ţările din Balcanii de Vest au semnat Declaraţia privind Agenda Verde la summitul de la Sofia, în Bulgaria. Astfel, s-au angajat să elimine complet cărbunele până în 2050, ca parte a Pactului Verde European, pentru a deveni neutre din punct de vedere climatic până atunci.
Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock – care este membră a Partidului Verde -, a cerut, de asemenea, grupului de ţări din Balcanii de Vest să coopereze mai mult în ceea ce priveşte securitatea energetică şi trecerea la energiile regenerabile. Rusia foloseşte energia ca armă, a spus ea. „Punerea acestei tranziţii verzi pe drumul cel bun este în interesul nostru comun, deoarece beneficiem cu toţii de energie curată şi sigură”, a spus ea în discursul de deschidere la Conferinţa Balcanilor de Vest de la Berlin, pe 21 octombrie.
Bosnia-Herţegovina: Creştere a gradului de conştientizare a problemelor de mediu, dar lipsă de voinţă politică
În calitate de membru activ al Comunităţii Energiei, care reuneşte UE şi mulţi dintre vecinii săi din Balcani şi din regiunea Mării Negre, Bosnia-Herţegovina s-a angajat să reformeze sectorul energetic şi să armonizeze politicile sale cu statele membre ale UE. Dar nu a făcut prea multe în această privinţă, până acum doar 3% din energia produsă provenind din surse regenerabile, comparativ cu 60% din energia provenită din cărbune anul trecut. Prin urmare, Bosnia-Herţegovina este criticată de Comunitatea Energiei, deoarece decarbonizarea este una dintre condiţiile integrării în UE.
Cu un singur document care prezintă cadrul strategic al tranziţiei energetice, problema cheie este lipsa voinţei politice. Partidele ecologiste şi alte partide din Bosnia-Herţegovina se concentrează nominal asupra problemelor de mediu, dar nu suficient pentru a se diferenţia cu succes de alte formaţiuni.
Cu toate acestea, conştientizarea problemelor de mediu este în creştere, iar cetăţenii se angajează din ce în ce mai mult în lupta pentru protecţia mediului la nivel local. Partidul Verde din Bosnia-Herţegovina, care a fost fondat abia în martie, a câştigat un mandat în Adunarea Republicii Srpska (RS).
Macedonia de Nord: „Semnaţi împotriva minei morţii”
Din aproximativ 60 de partide politice înregistrate, Macedonia de Nord are un singur partid verde declarat – Reînnoirea Democratică a Macedoniei, pe scurt DOM – care are un loc în legislativ. În ciuda acestui fapt, ţara a asistat la o serie de acţiuni şi proteste de mediu în ultimii ani.
Unul dintre cele mai proeminente cazuri a fost protestul împotriva deschiderii minei de aur şi cupru ‘Ilovica-Ştuka’. La mijlocul lunii august a acestui an, activiştii au început să strângă semnături pe petiţii împotriva deschiderii minei sub sloganul ‘Semnaţi împotriva minei morţii’.
În 2014, două concesiuni au fost acordate corporaţiei canadiene Euromax Resources. După ani de proteste ecologice, noul guvern a anulat una dintre concesiuni şi a reziliat unilateral contractul în decembrie 2019, acuzând compania că nu a furnizat documentaţia necesară. Instanţa a decis în favoarea Euromax Resources şi împotriva deciziei guvernului în martie 2023. În iunie 2023, guvernul a decis să fuzioneze două concesiuni pentru mină într-una singură. Conform Ministerului Economiei, hotărârile judecătoreşti pot duce la noi procese şi proceduri în faţa instanţelor internaţionale, ceea ce ar putea afecta grav bugetul. Cu toate acestea, guvernul s-a retras în cele din urmă din decizia de a fuziona două concesii într-una singură, 20 de zile mai târziu.
La nivel local, o listă independentă de activişti şi ONG-uri pentru protecţia mediului şi drepturile omului şi animalelor a apărut sub numele de ‘Green Human City’ (ZHG) şi a câştigat două locuri în consiliul local din Skopie în 2021. În ultimii doi ani, ZHG a oferit mai multe fonduri pentru procesarea deşeurilor din plastic, pentru cartografierea poluării aerului, pentru compostarea deşeurilor organice, precum şi pentru bunăstarea animalelor fără stăpân, printre altele.
Ultimul râu sălbatic din Europa: Parcul Naţional Wild River din Albania
La începutul acestui an, în martie 2023, râul albanez Vjosa a fost declarat ultimul parc naţional Wild River din Europa după o campanie de un deceniu. Campania de protejare a acestuia a fost susţinută pe scară largă de societatea civilă şi de sectorul privat, precum şi de actorul de la Hollywood Leonardo DiCaprio, un avocat deschis al problemelor de mediu.
Există campanii suplimentare pentru protejarea altor habitate naturale albaneze, cum ar fi laguna Narta şi laguna Karavasta. Aceste proiecte sunt sprijinite în mare măsură de organizaţii partenere străine, precum şi de ambasade, cum ar fi Delegaţia Uniunii Europene. Guvernul ţării a declarat, de asemenea, protecţia mediului o prioritate naţională.
Tototdată, merită menţionată campania ‘Plantează un copac’ a municipiului Tirana, capitala Albaniei. Consiliul municipal a anunţat că a plantat aproximativ un milion de copaci noi, ca parte a iniţiativei Orbital Forest, în jurul capitalei.
Politicile verzi au trecut în plan secund în Bulgaria, avertizează Mişcarea Verde
Într-un interviu din 21 noiembrie, co-liderii Mişcării Verzi Bulgare, Daniela Bojinova şi Toma Belev, au declarat că, în numele unor obiective mai mari pentru Bulgaria, cum ar fi aderarea la zona euro şi la spaţiul Schengen, politicile verzi au trecut în plan secund. Mişcarea Verde face parte din coaliţia Bulgaria Democrată şi din coaliţia mai largă de împărţire a puterii Continuaţi Schimbarea – Bulgaria Democrată şi are patru locuri în parlament. Bojinova şi Belev au remarcat că partidul lor este reprezentat inegal în grup şi au solicitat o poziţie de co-lider în cadrul Bulgariei Democrate pentru a readuce politicile verzi în prim-plan.
Mişcarea Verde face parte din Partidul Verde European şi intenţionează să candideze la alegerile europarlamentare din 2024, cu scopul de a avea un deputat european ales. În actualul parlament, partidul a reuşit să prevină jefuirea pădurilor prin respingerea unui proiect de lege care ar fi permis scoaterea unei cantităţi mari de lemn din pădurile comunale de stat.
Partidul Mişcarea Verde a devenit proeminent în timpul scurtului guvern de opt luni al lui Kiril Petkov (13 decembrie 2021 – 2 august 2022), când co-liderul lor Borislav Sandov era ministru al mediului. În acest timp, guvernul a aplicat o legislaţie strictă de mediu, a penalizat poluatorii şi a desemnat noi zone protejate.
Mişcarea ecologistă proeminentă Ecoglasnost din Bulgaria a jucat un rol crucial în căderea regimului comunist. Un miting al mişcării din 3 noiembrie 1989, la Sofia, a devenit prima demonstraţie împotriva regimului totalitar al lui Todor Jivkov. Activiştii s-au opus construirii de proiecte de generare a energiei hidroelectrice pe râurile Rila şi Mesta şi au exprimat cereri pentru reforme publice. Partidul Comunist l-a înlăturat pe Jivkov pe 10 noiembrie 1989.
România investeşte în reciclare
În România vecină, una dintre cele mai recente iniţiative la nivel guvernamental este sistemul de garanţie-returnare al proiectelor de reciclare (SGR). Premierul Marcel Ciolacu a declarat că va fi al doilea cel mai mare din Europa, după Germania, în ceea ce priveşte numărul de ambalaje procesate, începând cu 30 noiembrie.
„Înfiinţarea centrelor de colectare RetuRo va crea peste 600 de locuri de muncă până la sfârşitul anului viitor şi va stimula investiţii similare în transport şi reciclare atât pe orizontală, cât şi pe verticală”, a spus Ciolacu. RetuRO Sistem Garanţie Returnare SA este o companie „non-profit”, în sensul că orice câştiguri realizate din colectarea ambalajelor de băuturi vor fi reinvestite exclusiv în dezvoltarea sistemului de returnare a deşeurilor.
Deşi nu există partide politice de mediu la putere în România, există numeroase organizaţii care promovează un mediu sănătos şi echilibrat din punct de vedere ecologic. Printre cele aproximativ zece partide care sunt înregistrate pentru a urma o „doctrină verde”, Partidul Verde, care este membru al Verzilor europeni, se bucură de popularitate la nivel naţional.
‘Putem’: Mişcarea verde în creştere din Croaţia
În Croaţia, care este membră a UE din 2013, coaliţia verde sub platforma politică ‘Mozemo!’ (‘Putem!’) a obţinut 116.000 de voturi şi, astfel, şapte locuri în parlament la ultimele alegeri parlamentare, din 2020. În comparaţie, cu doar un an mai devreme, la alegerile europene din 2019, aceeaşi platformă a primit mai puţin de 20.000 de voturi. Cu alte cuvinte, doar 1,8% dintre alegători votaseră pentru ei. La alegerile locale din mai 2021, unul dintre liderii platformei ‘Mozemo!’, Tomislav Tomasevic, a fost ales primar al Zagrebului. Un nou test pentru el şi platforma sa vor fi viitoarele alegeri parlamentare şi europene, care vor avea loc anul viitor.
N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AGERPRES, ATA, BTA, dpa, FENA, HINA, MIA, participante în proiectul enr.
sursa – AGERPRES
