În 2022, de când Rusia şi-a lansat războiul de agresiune împotriva Ucrainei, cel puţin 12 jurnalişti şi lucrători din mass-media au fost ucişi, iar alţi 21 răniţi în timpul îndeplinirii sarcinilor profesionale. Războiul a apărut într-un context de degradare continuă a libertăţii presei în Europa, cu o creştere semnificativă a numărului de jurnalişti aflaţi în detenţie, susţine raportul din 2023 al organizaţiilor partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru Siguranţa Jurnalismului şi Protecţia Jurnaliştilor, arată Agerpres.
Publicat marţi sub titlul „Războiul din Europa şi lupta pentru dreptul de a relata” („War in Europe and the fight for the right to report”), raportul analizează principalele ameninţări la adresa libertăţii presei în Europa şi adresează recomandări Consiliului Europei, Uniunii Europene şi statelor membre cu privire la acţiunile necesare pentru a îmbunătăţi situaţia.
Pe parcursul anului 2022, platforma a publicat 289 de alerte privind ameninţări sau atacuri grave la adresa libertăţii presei în 37 de state – jurnalişti fiind ucişi, închişi, atacaţi, hărţuiţi legal şi supuşi unor campanii de defăimare. Acest număr include alerte referitoare la Rusia, deoarece organizaţiile partenere au decis să continue să monitorizeze starea libertăţii presei şi atacurile împotriva jurnaliştilor după expulzarea acesteia din Consiliul Europei în martie 2022.
Salutând publicarea raportului, secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, a declarat: „În ultimii ani, am asistat la o creştere îngrijorătoare a atacurilor şi a ameninţărilor împotriva jurnaliştilor. Mulţi jurnalişti au dat dovadă de curaj, iar alţii au plătit cu viaţa pentru dreptul de a relata în urma agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Faptul că multe dintre aceste atacuri rămân nepedepsite ameninţă însăşi temelia societăţilor noastre. Fac apel la statele membre să ia în serios această problemă şi să respecte şi să protejeze pe deplin drepturile jurnaliştilor, să le asigure siguranţa, să le protejeze sursele şi să împiedice cenzura şi alte forme de interferenţă în activitatea lor”.
Raportul platformei examinează în detaliu represiunea împotriva jurnalismului independent în Rusia şi în teritoriile ocupate din Ucraina şi conţine un capitol special despre Belarus.
În afară de jurnaliştii care au murit în timpul serviciului militar activ în război, platforma a înregistrat un jurnalist ucis în exercitarea atribuţiilor sale – Gungor Arslan în Turcia – faţă de patru în 2021. Au existat mai puţine alerte privind ameninţările şi atacurile la protestele de stradă, pe măsură ce manifestaţiile generate de pandemia de COVID-19 s-au rărit.
Organizaţiile partenere concluzionează că arestarea şi detenţia arbitrară a jurnaliştilor au devenit o obişnuinţă în Europa. La 31 decembrie 2022, 127 de jurnalişti şi lucrători din domeniul mass-media se aflau în detenţie, dintre care 95 cu privire la care erau active alerte pe platformă (ceea ce reprezintă o creştere de 60 % faţă de 31 decembrie 2021), şi 32 de jurnalişti şi lucrători din domeniul mass-media din Belarus, cu privire la care nu fuseseră încă publicate alerte.
În cursul anului 2022, platforma a înregistrat 74 de alerte privind atacuri asupra integrităţii fizice a jurnaliştilor (26% din totalul alertelor), 41 de alerte privind reţinerea şi încarcerarea jurnaliştilor (14%), 94 de alerte privind cazuri de hărţuire şi intimidare a jurnaliştilor (32%) şi alte 80 de alerte privind diverse alte acte cu efecte descurajatoare asupra libertăţii presei (28%).
Alte aspecte examinate în raport vizează introducerea de legislaţie care restricţionează activitatea jurnaliştilor, supravegherea mijloacelor de comunicaţii ale jurnaliştilor, ştirile false şi dezinformarea, abuzul sistemului judiciar pentru pedepsirea sau intimidarea jurnaliştilor, acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (SLAPPs), presiunea asupra serviciului public de presă şi cazurile de captură media.
Raportul reflectă lipsa persistentă de progrese în ceea ce priveşte soluţionarea a 35 de cazuri de atacuri nepedepsite împotriva jurnaliştilor încă active pe platformă, 26 dintre acestea vizând cazuri de crimă.
Platforma Consiliului Europei pentru Siguranţa Jurnalismului şi Protecţia Jurnaliştilor a fost creată de Consiliul Europei în 2015, în cooperare cu ONG-uri internaţionale importante care activează în domeniul libertăţii de exprimare şi cu asociaţii de jurnalişti, pentru a furniza informaţii ce pot servi drept bază pentru dialogul cu statele membre cu privire la posibile măsuri de protecţie sau de remediere.
Cele 15 organizaţii partenere sunt European Federation of Journalists, International Federation of Journalists, Association of European Journalists, Article 19, Reporters without Borders, Committee to Protect Journalists, Index on Censorship, International Press Institute, International News Safety Institute, Rory Peck Trust, European Broadcasting Union, PEN International, European Centre for Press and Media Freedom, Free Press Unlimited şi Justice for Journalists Foundation.
sursa – AGERPRES
