Violenţa obstetrică – o formă a violenţei de gen – este experimentată des de femei în multiple forme în timpul sarcinii, naşterii şi după, însă puţine femei o conştientizează sau o recunosc ca problemă, arată Asociaţia Moaşelor Independente (AMI) într-un raport de cercetare, realizată în premieră în România, privind violenţa obstetrică şi experienţa naşterii în spitale de stat şi private: „Maternitate în siguranţă – Recomandări pentru a îmbunătăţi accesul la asistenţă prenatală universală, practici de naştere bazate pe dovezi şi măsuri prietenoase pentru femei şi copii în spitale”.
Cercetarea a urmărit să obţină informaţii privind percepţia femeilor din România şi gradul de informare a femeilor despre formele de violenţă obstetrică. Dacă, în general, aproximativ jumătate dintre femeile chestionate au auzit de termenul de violenţă obstetrică, dar nu prea ştiu ce înseamnă şi nici nu se consideră victime, atunci când conceptul de violenţă obstetrică a fost spart în itemi specifici, femeile au identificat în număr mare un spectru larg de fenomene ca fiind forme de violenţă obstetrică.
Controalele abuzive şi brutale pentru naşterile cu travaliu, atitudinea nepotrivită a personalului medical în general, dar şi reacţiile nepotrivite ale personalului cu privire la durere, lipsa intimităţii, lipsa administrării de analgezice, deşi ar fi fost nevoie, şi manevrele fără consimţământ sunt formele de violenţă obstetrică cele mai recunoscute de către femei, potrivit raportului.
Pe de altă parte, lipsa opţiunii de a avea partenerul/persoana de sprijin prezent/ă în travaliu şi la naştere – cea mai experimentată formă de violenţă, lipsa accesului sau accesul dificil la consultaţii gratuite, decontate, în sarcină şi după, timpul insuficient pentru consultaţii sunt printre cele mai puţin recunoscute ca practici neadecvate, aproape jumătate din respondente nerecunoscându-le ca fiind forme de violenţă obstetrică.
„Violenţa obstetrică sau altfel spus asistenţa medicală sub standard sau lipsită de respect în timpul travaliului este un fenomen prezent în instituţiile de profil, pe care trebuie să-l recunoaştem şi care ar trebui să preocupe într-un mod foarte serios autorităţile şi profesioniştii din domeniul sănătăţii reproducerii deoarece afectează unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa femeilor, în mod particular, dar şi a familiilor, în general. Pentru a creşte gradul de conştientizare a acestui fenomen, dar mai ales pentru a găsi soluţii de rezolvare şi chiar de eradicare, este necesar un efort comun atât al celor responsabili, cât şi al celor implicaţi. Astfel, pentru elaborarea unor strategii eficiente şi durabile, este necesară încurajarea cercetărilor pe această temă, precum şi a discuţiilor deschise între toate părţile interesate. Adresăm tuturor instituţiilor, societăţii civile şi persoanelor care au ca obiectiv îmbunătăţirea experienţei femeilor la naştere rugămintea de a ne uni forţele şi de a lucra împreună pentru a găsi cauzele care stau la baza acestui fenomen şi pentru a identifica cele mai bune metode de combatere a acestora”, a declarat lect. univ. dr. Melania Tudose, preşedinta Asociaţiei Moaşelor Independente, în cadrul conferinţei de lansare.
„Toate femeile care urmează să devină mame trebuie să vină fără teamă şi cu multă încredere către spitale, medici şi moaşe. Putem ajunge la această stare de normalitate dacă lucrăm împreună cu toţi actorii din sistemul de sănătate şi factorii de decizie, pentru a genera schimbări reale şi benefice”, a declarat Monaliza Cîrstea, directoare în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi.
„În mod clar este nevoie să înţelegem mai bine ce este în spatele acestor cifre prezentate în raport. Noi, ca experte de gen, putem formula posibile explicaţii, una dintre ele, subliniată şi în studiu, ţine de relaţii de putere dintre femei şi bărbaţi şi despre felul în care, în societăţile patriarhale, corpurile, interesele, nevoile femeilor sunt ignorate, marginalizate. Sunt şi alte posibile explicaţii care trebuie explorate mai în profunzime, cum ar fi aspectele care ţin de finanţare, de calificarea personalului, de delimitarea funcţională a atribuţiilor, aspecte care aduc în discuţie teme complexe cum ar fi cea a malpraxisului şi a asigurărilor de malpraxis, dar şi elemente de bio-etică: Pot/trebuie ca femeile să poată decide dacă fac cezariană sau nu? Este aceasta o formă de manifestare a autonomiei?”, a declarat Diana-Elena Neaga, expertă în egalitate de gen şi autoare a raportului.
„Ne bucurăm şi salutăm efortul Asociaţiei Moaşelor Independente privind elaborarea acestui raport complex privind Violenţa Obstetrică în România având în vedere că în Franţa sănătatea sexuală şi reproductivă este un subiect de mare interes. Ne preocupă sănătatea sexuală şi reproductivă în România şi considerăm că sunt necesare investiţii în acest sens şi mai ales investiţii în promovarea profesiei de moaşă. În acest moment sunt foarte bucuroasă să anunţ faptul că Ambasada Franţei va începe derularea unui proiect cu Asociaţia Moaşelor Independente finanţat de Guvernul francez prin care sperăm să contribuim la îmbunătăţirea accesului la sănătatea reproductivă”, a declarat Clara Manonviller, Technical Cooperation Officer în cadrul Ambasadei Franţei.
De asemenea, conform raportului, „contrastul răspunsurilor este frapant” în ceea ce priveşte descrierile date de femei celei mai neplăcute, dar şi celei mai plăcute experienţe avute în spital în perioada naşterii, gravidităţii şi după naştere.
„Dacă în ceea ce priveşte cea mai neplăcută experienţă sunt reluate în detaliu diversele forme de violenţă obstetrică, duritatea experienţelor fiind cu siguranţă de netrecut cu vedere chiar şi pentru un cititor experimentat, când vine vorba de cele mai frumoase experienţe, acestea descriu aspecte absolut banale, de un firesc şi normalitate care într-o societate aşezată, care îşi respectă în mod egal cetăţenii, nu ar trebui să apară niciodată ca fiind excepţionale”, se arată la secţiunea Mărturii, care grupează răspunsurile pe categorii precum lipsa de empatie a cadrelor medicale, limbaj neadecvat, inducerea nevoii de cezariană, controale brutale, devalorizarea emoţiilor/ducerea în derizoriu a durerii/lipsa de autonomie, refuzul de a da calmante/ignorarea sau ducerea în derizoriu a durerii, separarea de copil, reprezentări discriminatorii şi stereotipuri legate de naştere.
Violenţa obstetrică este definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept orice formă de abuz fizic sau verbal, lipsă de respect şi tratament inadecvat, lipsa confidenţialităţii şi neglijare manifestate în timpul naşterii, acţiuni realizate de profesioniştii din sănătate, care au ca efect dureri şi complicaţii evitabile, dar şi violarea demnităţii femeilor.
Raportul cuprinde experienţele femeilor şi tipurile de violenţă obstetrică experimentate în funcţie de tipul spitalului în care au născut (spital de stat sau spital privat) şi tipul de naştere (naştere vaginală, cezariană de urgenţă după debutul travaliului, cezariană programată şi cezariană de urgenţă fără intrare în travaliu).
Rezultatele pe larg, concluziile şi recomandările pot fi consultate integral aici https://moasele.ro/rapoarte/.
Cercetarea care a stat la baza raportului s-a desfăşurat printr-un chestionar aplicat în mediul online, în perioada 27 martie – 7 aprilie 2024, iar grupul-ţintă a fost constituit din femei care au născut în ultimii 5 ani (2018 – 2023) într-un spital de stat sau privat din România. Având în vedere caracteristicile grupului-ţintă, s-a optat pentru un mix de eşantionare de tip nonprobabilistică prin selectarea subiecţilor cei mai disponibili şi s-au obţinut 5.623 de răspunsuri valide.
Dintre mărturiile respondentelor:
„Am rămas cu gândul că am supravieţuit unui măcel. M-au măcelărit şi sufleteşte, şi trupeşte.”
„Am fost legată la picioare de masa pe care năşteam.”
„Mă plângeam de durere şi mi se spunea că mint.”
„O asistentă m-a ţinut de mână”
„Doctorul a fost calm”
Asociaţia Moaşelor Independente derulează totodată o campanie de sprijin şi informare privind combaterea violenţei obstetrice.
Dacă vrei să raportezi un caz de violenţă obstetrică sau ai nevoie de sprijin, sună la: 0722 265 269
Helpline AMI
Urmăreşte AICI https://www.youtube.com/watch?si=PXGufH1TCRBrbq5b&v=_gOTNbo6BUw&feature=youtu.be
materialul video privind violenţa obstetrică.
Raportul de cercetare este realizat în cadrul Proiectului „Maternitate în Siguranţă – Servicii de îngrijire sigure, universale, gratuite, accesibile, nediscriminatorii, furnizate cu respect pentru toate femeile care îşi doresc să devină mame” (Safe Motherhood – Safe, universal, free, accessible, accessible, non-discriminatory care provided with respect for all women who want to become mothers), implementat de Asociaţia Moaşelor Independente, cu sprijinul Netherlands Helsinki Committee (#NHC) în cadrul Programului Catalyst of Change: Protejarea valorilor Uniunii prin sprijinirea unei societăţi civile reziliente, implicate şi vocale pentru promovarea drepturilor femeilor, a justiţiei de mediu şi a luptei împotriva corupţiei în Europa de Est şi de Sud.
