Eurodeputatul român Dacian Cioloș spune că unul din trei români crede că Bruxelles-ul ne obligă să mâncăm insecte. „Este rezultatul campaniilor de dezinformare internă şi externă anti-UE, la care pun umărul din plin nu numai AUR, unele televiziuni în goană după senzațional, dar și lideri politici de la PSD și PNL și chiar ministrul Agriculturii, Petre Daea, printr-o serie de declarații pe cât de hazlii, pe atât de inconștiente. Toți acuză Bruxelles-ul de cele mai absurde comploturi”, a scris el, pe Facebook.
„Ca să fie limpede, 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧ă 𝐬𝐚𝐮 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐥𝐭ă 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮ț𝐢𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧ă 𝐍𝐔 𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐦 𝐬ă 𝐟𝐨𝐫ț𝐞𝐳𝐞 𝐩𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐬ă 𝐦ă𝐧â𝐧𝐜𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐥𝐭𝐜𝐞𝐯𝐚. 𝐍𝐔 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭ă 𝐬𝐮𝐛𝐯𝐞𝐧ț𝐢𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚 𝐀𝐠𝐫𝐢𝐜𝐨𝐥ă 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧ă 𝐚𝐜𝐨𝐫𝐝𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐞𝐫𝐦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐞𝐜𝐭𝐞.
Există o serie de decizii ale Comisiei Europene, pe baza unor evaluări tehnice, care autorizează comercializarea de produse alimentare ce conțin ingrediente din făină de insecte, dar alegerea este a consumatorului, iar regulile de etichetare clare, astfel încât oamenii să știe ce cumpără.
Însă, din păcate, și o spun cu toată responsabilitatea, este și rezultatul nepriceperii Comisiei Europene de a estima impactul public și politic și de a prevedea și contracara modul în care unele subiecte sunt folosite ca material de propagandă anti-UE. Subiectele de acest gen nu sunt evaluate corect de Comisia Europeană sau lideri politici europeni nici măcar din punct de vedere cultural. Astfel, toate măsurile pripite se întorc împotriva Uniunii Europene și o spun ca proeuropean.
Pe măsură ce tehnologia evoluează, subiecte precum consumul de proteine de insecte, carnea produsă în laborator sau laptele sintetic încep să urce pe agenda europeană, cu un efect la fel de destabilizator pentru societate precum inteligența artificială sau biotehnologiile.
De aceea, din punctul meu de vedere, î𝐧𝐭𝐫𝐞𝐠𝐮𝐥 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧 𝐝𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐞 „𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐧𝐨𝐢” 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐫𝐞𝐯𝐢𝐳𝐮𝐢𝐭, 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐢𝐜𝐭 ș𝐢 𝐩𝐮𝐬 𝐩𝐞 𝐜𝐮 𝐭𝐨𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐭𝐞𝐦𝐞𝐥𝐢𝐢. Nu poate rămâne doar un exercițiu tehnic, bazat pe o evaluare științifică, de sănătate sau de mediu limitată, realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
𝐀𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐞 î𝐧 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚ț𝐢𝐚 𝐮𝐦𝐚𝐧ă 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐟ă𝐢𝐧ă 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐧𝐮 𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢 𝐬ă 𝐟𝐢𝐞 𝐚𝐜𝐨𝐫𝐝𝐚𝐭ă 𝐟ă𝐫ă 𝐨 𝐝𝐞𝐳𝐛𝐚𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜ă 𝐩𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐬𝐮𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭. 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫ă 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫ă 𝐞 𝐜𝐮 𝐭𝐨𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐥𝐭𝐚 î𝐧 𝐔𝐄 ș𝐢 𝐧𝐮 𝐯ă𝐝 𝐝𝐞 𝐜𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐠𝐫𝐞𝐝𝐢𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢 𝐬ă 𝐟𝐚𝐜ă 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐥 𝐔𝐄.
Mai mult, impactul acestor autorizații merge dincolo de punerea pe piață a unui produs sau altul, de cât de sigur este el pentru consum din punct de vedere sanitar. Lucrurile trebuie puse în perspectiva corectă. Care este impactul de sănătate, de mediu, economic pe termen mediu și lung? Care este impactul asupra modelului nostru alimentar? Ce va însemna pentru agricultură și zonele rurale introducerea pe piață a unor produse care nu se produc în mediul natural sau care nu fac parte din cultura noastră? Care sunt riscurile pentru sistemul alimentar european? Care sunt elementele de etică pe care trebuie să le avem în vedere? Care este impactul asupra securității alimentare?
Sunt discuții și decizii necesare la nivel european, care trebuie tratate cu responsabilitate și discernământ, nu lăsate ca subiect de speculație în mâna extremiștilor și populiștilor.
Până când aceste dezbateri nu au loc, ca om care înțelege și se bucură de o mâncare sănătoasă, nu pot fi de acord ca astfel de produse să continue să fie puse pe piață în felul în care sunt autorizate acum.
Pentru mine, alimentația, sănătatea, mediul merg mână în mână. Așa cum avem o responsabilitate față de ce planetă le lăsăm celor care vor veni după noi, le suntem datori și cu menținerea unui model alimentar care nu înseamnă doar proteină versus preț, ci este și tradiție, cultură, autenticitate, gust. Eu, unul, aleg să susținem fermierii care lucrează cu natura, cu resursele naturale, care produc alimente naturale și sănătoase”, a scris eurodeputatul.
