Fostul premier, liberalul Florin Cîţu, a prezentat, pe site-ul Executivului, un bilanţ al guvernării sale, considerând că a reuşit să aducă ţara într-o creştere economică.
El spune că România a avut cea mai mare creştere a PIB-ului din UE.
Iată textul comunicatului:
„Florin Cîţu a preluat mandatul în fruntea Executivului în decembrie 2020, mandat în care a reuşit să obţină cea mai mare creştere a Produsului Intern Brut din Uniunea Europeană, România situându-se între primele patru state din UE ca revenire economică.
Dezideratul Guvernului Cîţu a fost obţinerea unei creşteri economice bazată pe investiţii, şi mai puţin pe consum, astfel încât creşterea să fie una sustenabilă. În paralel, reformele au fost o prioritate a Guvernului condus de premierul Florin Cîţu, iar adoptarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă garantează asigurarea unei temelii pentru dezvoltarea şi modernizarea României. În total, PNRR prevede 64 de reforme şi 107 investiţii în toate domeniile, ţara noastră urmând să beneficieze de 29,2 miliarde de euro.
În această perioadă au fost implementate cele mai multe măsuri de digitalizare a administraţiei publice din ultimii 30 de ani. ‘Fără taxe noi’ şi menţinerea deschisă a economiei sunt alte angajamente respectate de premierul Florin Cîţu, măsuri care au asigurat predictibilitate pentru mediul de afaceri. Guvernul Cîţu a reuşit, în ciuda condiţiilor restrictive impuse de persistenţa crizei din sănătate, să îşi îndeplinească angajamentul de a începe consolidarea fiscală.
Execuţia bugetară la 10 luni a condus la un deficit al bugetului de puţin peste 4%, faţă de ţinta de 7,13% pentru întregul an. Cifrele preliminare pentru 11 luni indică o creştere marginală a deficitului, ceea ce lasă un spaţiu fiscal foarte mare pentru ultima lună din an.
- CREŞTEREA ECONOMICĂ
* În perioada ianuarie-septembrie 2021, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, PIB s-a majorat faţă de perioada similară din anul precedent cu 7,1%. Această creştere asigură acoperirea declinului din primele 9 luni ale anului 2020 şi realizarea unui spor de 1,8 puncte procentuale peste nivelul anului 2019.
* Faţă de perioada de dinaintea pandemiei, România se situează în primele patru state din Uniunea Europeană ca revenire economică şi totodată semnificativ superioară mediei UE/ZE.
* În structura creşterii economice se remarcă o contribuţie mai însemnată a investiţiilor în acest an. Investiţiile reale au înregistrat o dinamică robustă de două cifre în prima jumătate a anului (12,2%), sprijinite semnificativ şi de componenta publică (+21,1%), astfel încât per total au ajuns să explice aproape 40% din creşterea economică în primul semestru al anului. Investiţiile vor rămâne un factor cheie al creşterii economice în anii următori, România fiind unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor UE (PNRR şi cadrul financiar multianual), iar această perspectivă va determina trecerea de la un model bazat preponderent pe consum la o creştere economică mai echilibrată, bazată şi pe investiţii.
* Industria a recuperat semnificativ (creştere de 10,5% în primele nouă luni 2021), cele mai ridicate valori înregistrându-se în zonele cu producţii orientate spre export: fabricarea echipamentelor electrice (+21,6%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (+20,0%) şi industria auto (+18,1%).
* Deşi dinamica producţiei industriale a încetinit în ultimele luni, evoluţia este în linie cu cea din economii similare (CZ, HU) ori Germania, producţia manufacturieră fiind afectată de persistenţa distorsiunilor pe lanţurile de aprovizionare cu materii prime şi componente cheie (criza semiconductorilor, de ex). Vestea bună: comenzile noi din industria prelucrătoare au accelerat puternic în septembrie, faţă de luna anterioară, cu 23,8%.
* Construcţiile au continuat să se menţină pe creştere, dar una moderată de 4,9%, atât ca urmare a efectului de bază, cât şi a majorării semnificative a preţurilor materialelor de construcţii. În ceea ce priveşte sectorul terţiar, pe ansamblu valoarea adăugată brută s-a majorat cu 5,9% ceea ce a condus la o susţinere a creşterii economice cu 3,9 procente. În cadrul acestora, ramura ‘comerţ, transport, hoteluri şi restaurante’ a înregistrat un spor de 10,4% contribuind cu 2,1 puncte procentuale la creşterea reală a PIB.
* Ramura cu cea mai spectaculoasă evoluţie este cea privind informaţiile şi comunicaţiile cu o majorare cu 14,4%, ceea ce reprezintă o contribuţie pozitivă la creşterea Produsului Intern Brut de 1,1 puncte procentuale.
* Comerţul cu amănuntul – recuperare completă şi superioară nivelului pre-pandemie (+11,9% în primele trei trimestre ale anului).
* Serviciile, atât pentru firme, cât şi pentru populaţie, au consemnat de asemenea o recuperare completă faţă de nivelul pre pandemie (+17,3%, respectiv +39,5% în primele 9 luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut). Evoluţia a fost susţinută de creşterea cu 43,6% a componentei hoteluri şi restaurante, iar redresarea a fost vizibilă în ultimele luni şi în cazul activităţi agenţiilor de turism.
- SECTORUL EXTERN
* Schimburile internaţionale de bunuri au început să se intensifice, astfel că în primele 9 luni ale anului 2021 exporturile de bunuri (FOB) ale României au înregistrat o majorare cu 21,7% faţă de perioada corespunzătoare a anului 2020 şi au însumat valoarea de 54,5 mld. euro, în timp ce importurile de bunuri (CIF) s-au ridicat la o valoare de 71,3 mld. euro, cu 23,2% în creştere faţă de perioada similară a anului 2020.
* Contul curent continuă să se accentueze, ca urmare a creşterii deficitului comercial (bunuri). Evoluţia este explicată în special de accelerarea creşterii economice în 2021 şi avansul mai pronunţat al importurilor de bunuri de capital în concordanţă cu avansul investiţiilor, dar şi al creşterii preţurilor internaţionale la energie.
* În primele 9 luni, intrările nete de investiţii străine directe s-au ridicat la 5,3 mld euro, fiind de peste trei ori mai mari decât în perioada similară din 2020. Astfel, gradul de finanţare a deficitului de cont curent din surse stabile (ISD şi transferuri de capital) se situează la 64%.
- PIAŢA MUNCII
* Rata şomajului în România se menţine la un nivel semnificativ mai redus faţă de media UE, fiind consemnată o recuperare pronunţată a locurilor de muncă pierdute anul trecut în contextul crizei sanitare. Îmbunătăţirea ocupării se remarcă inclusiv în sectoarele direct afectate de criza pandemică, în special în cadrul serviciilor de piaţă, HoReCa consemnând o majorare semnificativă a numărului de salariaţi pe perioada verii.
* Dinamica anuală a câştigului salarial mediu net se menţine robustă: 5,9% în luna septembrie (+7,3% în primele 9 luni pe total economie, în industrie fiind înregistrat un avans de două cifre în ian-sept).
* Puterea de cumpărare (câştig salarial net real) a crescut cu 3,1% în primele 9 luni (avansul câştigului salarial nominal net de 7,3% fiind superior ratei medii a inflaţiei de 4,1% în ian -sept). În sectorul concurenţial puterea de cumpărare a înregistrat o creştere de 4,9%.
* Creşterea veniturilor salariale a fost de 9,9%, datorită revigorării activităţii economice şi a eliminării unor condiţii restrictive, urmată de sectorul serviciilor cu 9,2%, ceea ce arată că măsurile luate de Guvern au avut un impact pozitiv. În câştigul salarial mediu lunar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic adoptate prin OUG nr. 30/2020.
- Preţuri
* Creşterea accelerată a preţurilor de consum nu afectează doar România, ci este o problemă globală. Deşi inflaţia atinge valori tot mai ridicate în România, evoluţia este una regională, cu presiuni similare asupra preţurilor: în principal perturbări pe lanţurile de aprovizionare, precum şi costuri mai ridicate ale energiei.
* În România, contribuţia preţurilor aflate în afara sferei de influenţă a politicii monetare (volatile-legume, fructe, ouă, combustibili; administrate; tutun şi alcool; energie electrică şi gaze naturale) explică peste 50% din dinamica inflaţiei în primele 10 luni ale anului (în octombrie ajungând să explice 72%).
* Prognozele indică o decelerare a preţurilor în cursul anului viitor, ca urmare a diminuării distorsiunilor pe lanţurile de aprovizionare la nivel global, dar şi pe fondul unui efect de bază ridicat din acest an.
* Dobânzile la credite noi au revenit la minimele istorice din 2016. Măsurile de sprijin implementate (programele guvernamentale noua casa, IMM Invest etc) asigură creşterea creditării către populaţie şi companii la un cost istoric minim.
* Creşterea datoriei publice faţă de nivelul pre-pandemie nu este o surpriză la nivel european şi global în contextul crizei sanitare, pentru susţinerea cheltuielilor medicale, sprijinirea populaţiei si firmelor, creşterea investiţiilor. Totuşi, datele Eurostat arată că în intervalul 2019 T4 – 2021 T2 datoria publică a României a crescut cu 12,2 pp, mai puţin decât în Zona Euro (14,7pp) sau decât media UE (13,7 pp). Deşi înainte de pandemie România înregistra cel mai mare deficit bugetar din UE, am reuşit limitarea majorării deficitelor bugetare şi implicit a datoriei publice fără un impact negativ asupra revenirii economiei.
TAXE ELIMINATE
Guvernul condus de Florin Cîţu şi-a luat angajamentul de a nu introduce taxe noi în mandatul său, iar promisiunea a fost respectată. În plus, Executivul Cîţu a corectat măsurile cu impact economic negativ asupra mediului economic intern şi asupra puterii de cumpărare a populaţiei.
Printre acestea:
– a fost eliminată supra-accizei la carburanţi
– a fost eliminată supra-impozitării contractelor de muncă cu timp parţial (part-time)
– a fost eliminat sistemului ineficient şi birocratic al plăţii defalcate a TVA (split TVA)
– au fost eliminate măsurile anti-economice promovate de Guvernul anterior prin: eliminarea supra-taxării unor sectoare precum comunicaţiile, sectorul financiar-bancar, sectorul energetic, a acelor condiţii pentru administratorii pilonului II de pensii şi desfiinţarea fondului de dezvoltare şi investiţii.
În plus, a fost luată măsura scutirii de la plata impozitului specific domeniului HORECA până la finalul anului şi a fost reintrodus şomajul tehnic pentru angajaţi, în contextul pandemiei.
Tot până la finalul anului, a fost prelungit programul IMM Invest, program care include şi Agro IMM Invest.
A fost introdus sistemul E-FACTURARE pentru mediul de afaceri. Un sistem care va aduce venituri mai mari la buget şi transparenţă în cheltuirea banilor publici. Plata datoriilor acumulate de guvernele anterioare pentru a nu afecta situaţia financiară a mediului de afaceri.
Pentru a ajunge în punctul în care suntem, Guvernul condus de Florin Cîţu a reparat lanţul de greşeli din ultimii 20-30 de ani. A fost nevoie să plătim datoriilor acumulate de guvernele anterioare pentru a nu afecta situaţia financiară a mediului de afaceri.
Este vorba de plata facturilor deja existente către programul PNDL, la plăţile restante pe programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici si mijlocii ‘Start-up Nation – ROMANIA’, la restanţele la plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale, stoc de restanţe de peste 7 miliarde lei. Construcţia bugetului
Guvernul Cîţu a construit un buget realist ţinând cont şi de consolidarea fiscală asumată, ajustare a deficitului bugetar de la 9,4% din PIB la 7,1% din PIB.
Au fost asigurate alocări de sume record pentru proiecte de investiţii de 69,7 miliarde lei (5,9% din PIB), au fost asigurate creşterile pentru pensii şi alocaţii, dar şi măsurile active pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID-19. Prioritar a fost şi sectorul de învăţământ în care s-au alocat sume în valoare de 40,7 miliarde lei, precum şi în sectorul de sănătate în valoare de 63,0 miliarde lei.
De asemenea, impactul măsurilor temporare cuprinse în bugetul pe anul 2021, determinate de efectele pandemiei COVID 19, sunt în suma de 7,4 miliarde lei (0,63% din PIB).
Execuţia la 10 luni arată consolidarea fiscală
Guvernul Cîţu îşi încheie mandatul cu o execuţie la 10 luni cu un deficit de 4,03% din PIB, faţă de deficitul de 7,01% din PIB înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020.
Execuţia la 10 luni arată că încasările veniturilor din economie au crescut cu 43,1 miliarde lei mai mult faţă de perioada similară a anului 2020, şi cu 38,1 miliarde lei faţă de 10 luni 2019.
Cheltuielile pentru investiţii au fost pe primele 10 luni în sumă de 38,19 mld lei, în creştere cu 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în sumă de 35,47 mld lei, mai mult de 50% fiind finanţate proiectele din europene. Plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 11,36 mld lei.
Cheltuielile de personal au însumat 91,84 mld lei, în creştere cu 1,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 70,35 milioane lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 2 miliarde lei.
Consolidarea fiscală a fost realizată fără creşteri de taxe, pe baza unei colectări îmbunătăţite prin conformare voluntară, ceea ce demonstrează că o atitudine prietenoasă faţă de mediul de afaceri este şi în beneficiu statului.
Realizările vin într-un context internaţional dificil, suprapus cu criza sanitară cauzată de pandemia COVID-19. În mandatul său, Guvernul Cîţu a gestionat pandemia de COVID-19, folosindu-se toate resursele necesare pentru a avea cele mai bune soluţii.
A fost crescut gradual numărul de paturi ATI, au fost achiziţionate sute de concentratoare de oxigen şi au fost luate măsuri pentru a fi soluţionată criza de oxigen medical. Guvernul a asigurat finanţarea pentru aprovizionarea spitalelor cu medicamentele necesare şi, atunci când a fost cazul, a solicitat asistenţă internaţională prin Mecanismul European de Protecţie Civilă.
Mai mult decât atât, cifrele preliminare pentru finalul lunii noiembrie arată că deficitul bugetar va creşte marginal faţă de luna octombrie. În aceste condiţii, următorul Executiv va avea un spaţiu foarte mare pentru ultima lună faţă de ţinta de deficit de 7,13%.
Programe de garanţii guvernamentale
În contextul măsurilor pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi în vederea susţinerii activităţii şi accesului la finanţare a mediului de afaceri, în cursul anului 2020 au fost iniţiate mai multe programe guvernamentale:
- Programul IMM INVEST ROMANIA – garanţii de stat pentru creditele de capital de lucru şi creditele de investiţii contractate de întreprinderile mici şi mijlocii şi întreprinderile mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv pentru sprijinirea IMM-urilor din domeniul agriculturii şi industriei alimentare. De la debutul programului până la data de 21 noiembrie 2021 au fost emise un număr de 37.767 garanţii în sumă de 19,76 miliarde lei, iar în cadrul subprogramului AGRO IMM INVEST au fost emise 1.772 garanţii în sumă de 1,51 miliarde lei.
- Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE – garanţii de stat în vederea facilitării accesului la instrumente de finanţare de tip leasing. De la debutul programului până la data de 21 noiembrie 2021 au fost emise 23 garanţii în valoare de 7,23 milioane lei.
- Programul guvernamental IMM FACTOR -garanţii de stat în vederea facilitării accesului la instrumente de finanţare de tip credit comercial.
- Programul privind suspendarea ratelor si acordarea unor facilitaţi acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori. De la debutul programului până la data de 21 noiembrie 2021 au fost emise 48 scrisori de garantare în valoare de 499,38 milioane lei. De asemenea, în vederea facilitării accesului la achiziţionarea unei locuinţe de către persoanele fizice, prin Programul Noua Casă, au fost acordate garanţii de stat până la data de 21 noiembrie 2021, fiind emise un număr de 276.971 garanţii în valoare de 24,77 miliarde lei.
Titluri de stat cu dobândă negativă
Chiar în contextul financiar dificil şi în situaţia în care a fost nevoie de creşterea finanţării pentru a implementa măsurile impuse de pandemie, Ministerul Finanţelor a reuşit atragerea de resurse financiare de pe piaţa internă la dobânzi negative. Astfel, în luna august 2021 a fost atrasă suma de 176,25 milioane euro la un randament mediu de -0,04%.
Colectarea veniturilor bugetare
În primele 10 luni ale anului 2021, ANAF a colectat venituri bugetare nete de 253,43 mld lei, mai mari cu 18% faţă de 2020, respectiv cu 14% faţă de 2019, ceea ce reprezintă 40 mld. lei în plus faţă de 2020 şi respectiv 31,5 mld. lei mai mult decât în 2019, în condiţiile în care TVA rambursat este mai mare cu 5 mld. lei decât în 2019.
În primele 10 luni ale anului 2021:
– măsurile privind rambursarea TVA cu control ulterior şi eşalonarea simplificată au fost permanentizate;
– ANAF a soluţionat mai multe cereri de rambursare a TVA, în creştere cu 31% faţă de 2019, iar suma rambursată în plus este de 5 mld. lei;
– au fost aprobate 67.000 decizii de eşalonare la plată în forma simplificată pentru suma de 12 mld. lei;
– au fost declarate obligaţii fiscale în valoare de 206,2 mld. lei, cu 2,7% mai mult decât în perioada similară din 2019;
– gradul de depunere a declaraţiilor fiscale la persoane juridice a ajuns la 99%;
* ANAF a accelerat procesul de informatizare pentru a creşte gradul de colectare prin conformare voluntară, fiind adoptate următoarele măsuri:
– conectarea caselor de marcat, proces ce se va finaliza la data de 30 noiembrie 2021. Sunt deja conectate 440.000 case de marcat;
– implementarea sistemului informatic SAF-T (Standard Audit File for Tax);
– a fost adoptat cadrul legal privind Factura electronica, iar în data de 11 noiembrie sistemul a fost operaţionalizat;
– accesul persoanelor juridice la platforma Ghişeul.ro pentru îndeplinirea obligaţiilor de plată ale contribuabililor;
– implementarea identificării vizuale on-line, pentru înregistrarea în SPV;
– asigurarea, de la distanţă, a serviciului de asistenţă a contribuabililor şi dezvoltarea Call-center-ului prin introducerea unui număr unic de telefon la nivel naţional, fiind extinsă capacitatea call-center-ul de la 30 de apeluri la 90 de apeluri simultan;
– a fost implementat conceptul ‘self-service’ la nivelul tuturor organelor fiscale;
– a fost testat şi lansat în sistem pilot serviciul de ‘CHAT’.
– simplificarea fişei pe plătitor şi operaţionalizarea transferului electronic al actelor administrativ fiscale emise de către organele de inspecţie fiscală în evidenţa pe plătitor;
– implementarea sistemului informatic NOES
– realizarea sistemului informatic pentru poprirea şi ridicarea popririi asupra conturilor bancare prin mijloace electronice (E-POPRIRI);
– implementarea One Stop Shop;
– au fost digitalizate 51 de formulare şi declaraţii fiscale.
– implementarea procedurilor vamale simplificate în vederea alinierii la media europeană de utilizare într-un procent de 65%;
– implementarea programelor de conformare voluntară privind impozitul pe venit datorat de persoanele fizice;
– reglementarea şi implementarea controlul de la distanţă (Desk-audit-ul). În primele 10 luni ale acestui an au fost efectuate circa 6.000 de verificări, în urma cărora au rezultat sume de peste 265 mil lei
– în vederea stabilirii principalelor activităţi pentru prevenirea şi combaterea evaziunii, la nivelul ANAF a fost dezvoltată o metodologie de estimare alternativă cu privire la decalajul fiscal la TVA, cu dezagregare pe sectoarele economice de activitate.
– au fost finalizate 1.561 verificări având ca obiect erodarea bazei de impozitare şi optimizări fiscale pentru tranzacţii în valoare de 56 mld.lei şi o bază impozabilă de 1,4 mld.lei. Sumele stabilite suplimentar au fost de peste 300 mil.lei.
* Una dintre marile provocări pentru ANAF în anul 2021 a reprezentat-o elaborarea contribuţiei Agenţiei la PNNR. Componenta ANAF din PNRR aprobată de CE aduce aproximativ 356 mil. Euro României, destinaţi finanţării unui număr de 12 investiţii majore.
Sunt proiectate reforme care vizează:
– informatizarea;
– îmbunătăţirea serviciilor;
– tratament fiscal pe baza analizei de risc;
– reforma instituţională;
– o abordare inteligentă pentru domeniile operaţionale ale Agenţiei care să conducă la servicii performante şi la eficienţa colectării.
ANAF trebuie să realizeze un număr de 26 ţinte şi jaloane. Trei sunt deja atinse în avans şi încă una va fi îndeplinită, tot în avans, până la sfârşitul acestui an.
Ca efect direct, pentru următorii 4 ani ANAF îşi propune:
– creşterea ponderii în PIB a veniturilor bugetare colectate cu cel puţin 2,5 puncte procentuale comparativ cu 2019;
– reducerea decalajul fiscal la TVA cu 5 puncte procentuale.
GUVERNUL CÎŢU A CÂŞTIGAT ÎNCREDEREA AGENŢIILOR DE RATING ŞI A INVESTITORILOR
Prin măsurile luate în mandatul său, Guvernul condus de Florin Cîţu a câştigat încrederea agenţiilor de rating şi a investitorilor străini.
În luna octombrie, agenţia internaţională de evaluare financiară Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în moneda naţională la BBB minus/A-3 şi a menţinut perspectiva la ‘stabilă’. De asemenea, agenţia de rating Moody’s a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută şi a îmbunătăţit perspectiva din negativă în stabile.
Potrivit BNR, investiţiile străine directe au crescut cu 196% în primele opt luni faţă de anul trecut şi cu 1,26 miliarde de euro în ultimele luni, ajungând la 4,39 miliarde euro.
Datele Oficiului National al Registrului Comerţului arată că numărul firmelor cu capital străin în România au crescut cu 44,8% în primele opt luni din 2021.
GUVERNUL CÎŢU A PUS BAZELE MODERNIZĂRII ROMÂNIEI
O reuşită a Guvernului condus de Florin Cîţu este adoptarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în urma căruia a obţinut pentru România 29,2 miliarde de euro. Prima tranşă de bani urmează să fie primită până la finalul anului.
O treime din fondurile PNRR pentru România sunt alocate pentru transport, reprezentând cea mai mare alocare pentru sectorul transport din state UE.
Astfel, la acest capitol:
– 3,1 miliarde pentru autostrăzi
– 3.9 miliarde pentru transport pe cale ferată
– 1,2 miliarde pentru mobilitate urbană
– 600 milioane pentru metrou la Bucureşti şi Cluj-Napoca
În total, PNRR prevede 64 de reforme şi 107 investiţii în toate domeniile.
Transformarea digitală a administraţiei publice
Schimbarea paradigmei din administraţia publică privind relaţia cu mediul privat prin transformare digitală a fost începută după 3 decenii de tergiversări şi nu mai poate fi oprită.
Principalul obiectiv al digitalizării a fost transformarea profundă a economiei, a administraţiei publice şi societăţii, creşterea performanţelor şi eficienţei în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovaţii şi tehnologii digitale.
A fost creat cadrul necesar pentru tranziţia la economia şi societatea digitală prin inovaţii şi tehnologii relevante, competitive şi scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă a societăţii şi economiei româneşti şi la îndeplinirea obiectivului de convergenţă reală cu partenerii din Uniunea Europeană.
Cea mai aşteptată măsură a fost interconectarea bazelor de date ale instituţiilor publice astfel încât să fie eliminate toate drumurile inutile şi consumatoare de timp. Autoritatea pentru Digitalizarea României a lansat în luna noiembrie Sistemul Naţional de Interoperabilitate (https://cetatean.gov.ro), cea mai mare ‘autostradă’ digitală construită de statul român.
Acest proiect va permite digitalizarea interacţiunilor dintre mediul de afaceri şi instituţiile publice, uniformizarea conţinutului dosarelor la nivel naţional şi interconectarea bazelor de date.
În următorii ani, digitalizarea va duce la diversificarea serviciilor electronice, revizuirea fluxurilor de date statistice şi simplificarea accesului la acestea, crearea unui mecanism unic de poştă electronică utilizabil pentru comunicarea între instituţiile publice.
De menţionat şi că România are, începând din acest an, primul sistem informatic integrat de analiză şi sortare intuitivă a imaginilor şi clipurilor video cu caracter abuziv împotriva copiilor care va eficientiza substanţial componenta de combatere a pornografiei infantile şi abuzurilor minorilor în spaţiul online (prin Programul Naţional – Din Grijă pentru Copii).
Adoptarea Proiectului Naţional de Investiţii Anghel Saligny a fost necesară pentru modernizarea comunităţilor, având în vedere proiecte de construcţie şi modernizare a drumurilor, a reţelelor de apă şi canalizare. 97,5% dintre comunele, oraşele, municipiile şi judeţele din România au depus cereri de finanţare prin Anghel Saligny.
Cererile de finanţare au fost de aproape trei ori mai mari decât bugetul programului: peste 137 de miliarde de lei pentru peste 7.500 de proiecte”.
