Guvernul este în grafic cu acţiunile pentru ca România să beneficieze de 10 miliarde de euro din PNRR în 2022, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.
Premierul a prezidat, luni, reuniunea Comitetului de monitorizare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care, potrivit unui comunicat al Executivului, a fost prima de acest gen după depunerea de către România, pe 31 mai, a primei cereri de plată la Comisia Europeană.
„Valorificarea celor 30 de miliarde de euro din PNRR este un efort coordonat şi coerent, cu borne bine stabilite, termene şi responsabili pentru fiecare domeniu. Am dovedit că am reuşit să operaţionalizăm acest mecanism de finanţare europeană într-o perioadă scurtă şi deloc simplă pentru România şi să trimitem prima cerere de plată. Prefinanţarea primită, în valoare de 3,7 miliarde de euro, adăugată primei cereri de plată deja transmise Comisiei Europene, ne arată clar că suntem în grafic pentru a obţine ceea ce ne-am propus, respectiv ca România să beneficieze în acest an de 10 miliarde de euro din PNRR. În continuare voi monitoriza îndeplinirea ţintelor, jaloanelor şi reformelor din PNRR. Sunt convins că disciplina muncii echipei guvernamentale şi responsabilitatea ne vor ghida în continuare activitatea”, a declarat Nicolae Ciucă.
Sursa citată precizează că discuţiile din cadrul întâlnirii s-au axat asupra procedurilor şi măsurilor asociate depunerii cererii de plată în sumă de aproximativ 3 miliarde de euro, din care aproximativ 2 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile, iar circa 1 miliard finanţare sub formă de împrumut.
„În acest sens, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a transmis ministerelor coordonatoare de reformă şi investiţii forma aprobată de către Comisie a Acordului de tip operaţional, document necesar pentru implementarea PNRR. De asemenea, ministerele coordonatoare urmează să implementeze planuri de acţiune specifice pentru îmbunătăţirea sistemului de management şi control aferent Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, stabilite prin consultări la nivelul instituţiilor statului, precum şi în dialog între Guvern şi Comisia Europeană”, se arată în comunicat.
Totodată, în contextul planului REPowerEU, care propune un set de acţiuni pentru a economisi energia, a diversifica sursele de aprovizionare şi pentru a accelera tranziţia Europei către o energie curată, Comitetul a analizat comunicarea Comisiei Europene pe acest subiect.
„Orientările transmise statelor membre detaliază şi explică modalităţile de elaborare a capitolelor dedicate planului REPowerEU, axându-se pe procesul de modificare a planurilor existente”, se arată în comunicat.
De asemenea, în cadrul reuniunii, a fost prezentată situaţia ghidurilor pentru apelurile de proiecte competitive din PNRR, inclusiv a schemelor de ajutor de stat, pentru 61 din cele 71 de proiecte (85%) fiind stabilite termene de lansare în 2022.
„Următoarea cerere de plată din partea României va fi transmisă Comisiei Europene în trimestrul al III-lea 2022 şi include jaloanele şi ţintele care au termen de realizare trimestrele I şi II 2022. Valoarea celei de-a doua cereri este de peste 3,2 miliarde euro, din care 2,14 miliarde euro fonduri nerambursabile şi peste 1 miliard finanţare sub formă de împrumuturi”, conform comunicatului.
