Prim-ministrul Nicolae Ciucă a participat, luni, la ședința solemnă comună a celor două Camere ale Parlamentului dedicată celebrării Zilei Naționale a României. Premierul a spus că ziua de 1 Decembrie 1918 nu a fost doar o întâmplare fericită pentru români, într-un context potrivit, după încheierea Primului Război Mondial, ci momentul istoric unic este rezultatul acumulat al unei evoluții naturale de la opresiune la autodeterminare.
„De fiecare dată când sărbătorim 1 Decembrie 1918 ar trebui să ne aducem aminte în mod automat de toate momentele esențiale în formarea națiunii române: opera marilor cărturari ai Școlii Ardelene, mișcarea de eliberare de sub domniile fanariote, efervescența mișcărilor revoluționare din 1848, curajul celor două Principate Române de a se uni într-un singur stat la 24 ianuarie 1859, câștigarea independenței în 1877 și, cel mai important, jertfa de sânge a poporului român care și-a câștigat dreptul la autodeterminare în Primul Război Mondial.
Ce au în comun toate aceste momente istorice? Un singur lucru: unitatea națională, unitatea de voință. Tot ce a făurit bun România modernă a făurit atunci când poporul și elitele sale au avut împreună un obiectiv național major.
Națiunea română este rezultatul evoluției istorice, iar statul român modern este rezultatul națiunii ca produs istoric.
- Vreau să fiu foarte bine înțeles. 1 Decembrie 1918 este actul de dreptate al istoriei. Marchează momentul unic în care națiunea română în ansamblul său și-a primit statul în integralitatea sa.
- În fiecare an, la 1 Decembrie nu sărbătorim doar un eveniment istoric fondator. Sărbătorim statul român cu cele trei componente ale sale – poporul, teritoriul și suveranitatea.
Poporul român a fost greu încercat de-a lungul istoriei. Dar am rezistat, am perseverat, am supraviețuit și ne-am dezvoltat.
Cel mai mare rău al istoriei noastre moderne a fost reprezentant de toate regimurile autoritare și totalitare din secolul al XX-lea, în frunte cu marea eroare comunistă.
- Ca urmare a acestor regimuri totalitare care au acoperit o jumătate de secol, poporul român și instituțiile statului trebuie să ardă etape, să genereze o ruptură de ritm, o recuperare a decalajului pe care îl avem față de Occident, o linie directă spre viitorul pe care îl merităm și o accelerare a dezvoltării României.
- Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană, un popor format din indivizi liberi, deopotrivă cetățeni români și europeni, cu drepturi și libertăți garantate, respectați în țară și în străinătate.
În esență, misiunea noastră trebuie să fie demnitatea națiunii române.
Ce-a de-a doua componentă a statului este teritoriul.
Nu suntem singuri în această lume. Prin aderarea României la UE și NATO, teritoriul național a devenit un teritoriu cu multiple garanții de securitate.
Putem să înțelegem cât de importantă este apartenența noastră la NATO și UE dacă ne uităm cu atenție la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Acest război a readus în discuție revizionismul teritorial, un vestigiu al istoriei și o dovadă certă că unele state și popoare nu pot să își depășească condiția istorică și nu pot face saltul calitativ necesar pentru a păși într-un viitor al păcii.
Misiunea noastră trebuie să fie integrarea accentuată în spațiul de libertate și prosperitate occidental, inclusiv prin aderarea la Spațiul Schengen.
Aderarea la Spațiul Schengen este un obiectiv național strategic. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a îndeplini acest obiectiv.
- Trebuie recunoscut faptul că deja am făcut un pas esențial prin ridicarea MCV. Ridicarea MCV înseamnă recunoașterea încrederii partenerilor noștri în funcționarea statului de drept și a independenței justiției, premisele oricărei democrații constituționale consolidate.
- Aderarea la Spațiul Schengen nu este doar o expresie a reformelor și investițiilor pe care România le-a făcut până acum. Este, deopotrivă, o expresie a încrederii și cea mai sigură garanție din partea partenerilor noștri europeni că România este și va rămâne ferm ancorată pe axa de dezvoltare occidentală.
Europa are în față un proces de transformare în perioada următoare sub efectul reașezărilor geo-economice și geopolitice. Planul nostru comun, la care suntem chemați să construim cu toții, pentru că toți, mai ales în această sală, reprezentăm cetățenii României și așteptările lor și putem consolida uniunea din care facem parte.
Iar cetățenii așteaptă ca politicienii să se lupte pentru interesul național al României.
Noi românii suntem egali în drepturi cu orice alți cetățeni europeni. Vă propun să nu mai vorbim atât de des în termeni negativi despre România. La noi este totul rău de 30 de ani, deși progrese importante au existat, la noi nu merge nimic, noi suntem mai prejos decât alții.
Haideți să credem mai mult în România! Un succes al României nu este doar al Puterii, ci și al Opoziției! Bucuriile, ca și neîmplinirile, sunt ale noastre, ale tuturor.
- Ce-a de-a treia componentă a statului este suveranitatea, mai exact modul în care se exercită puterea de stat. După căderea regimului comunist în 1989, România a revenit la un sistem constituțional bazat pe limitarea puterii prin drept, în baza principiului separației puterilor în stat, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în acord cu tratatele și pactele la care România este parte.
Din această perspectivă, misiunea noastră trebuie să fie consolidarea democrației constituționale, prin asigurarea eficienței instituționale în realizarea marilor servicii publice pentru cetățeni.
Consolidarea democrației constituționale și exercițiul puterii în mod democratic reprezintă un proces evolutiv, care nu se termină niciodată.
- Într-o lume din ce în ce mai competitivă, trebuie să fim din ce în ce mai eficienți în exercitarea atribuțiilor fiecărei autorități și în remodelarea marilor servicii publice: educație, sănătate, infrastructură, administrație publică, justiție, ordine publică, securitate și apărare.
- Dacă aceste servicii funcționează eficient, atunci vom avea baza materială pentru dezvoltarea și protejarea economiei românești și, pe cale de consecință, pentru îndeplinirea obligației constituționale de a asigura un nivel de trai decent la nivelul societății, o creștere puternică a calității vieții.
Prin calitatea vieții înțelegem un complex de factori care ține de sistemele publice de sănătate, învățământ, funcționarea administrației, infrastructură și serviciile publice.
Reducerea decalajelor în aceste domenii este proiectul de modernizare a României astăzi.
Împreună putem recâștiga încrederea românilor arătând că suntem capabili să punem în mișcare un asemenea proiect, că îl urmărim cu responsabilitate și tenacitate.
- Ca să ajungem la acest salt calitativ, avem nevoie de modernizarea statului român și eficientizarea marilor servicii publice. Aceste obiective nu se pot realiza decât prin investiții puternice de la bugetul de stat, dar mai ales prin investiții externe, care sunt, în esență, expresia încrederii în România. Sper că toată lumea este de acord că modernizarea României nu se poate face în afara UE și a investițiilor din fonduri europene. Ca atare, trebuie să acționăm în consecință.
La 104 ani de la Marea Unire, la 32 de ani de la căderea regimului comunist și la 15 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, parcurgem un moment istoric de mare responsabilitate, crucial pentru viitorul națiunii noastre.
Acum avem șansa istorică să finalizăm marile proiecte restante pentru modernizarea statului român, prin accelerarea integrării în Uniunea Europeană și prin investițiile pe care Planul Național de Redresare și Reziliență le cuprinde pentru următorii ani.
Ca să îndeplinim aceste obiective de țară trebuie să facem trecerea de la politică măruntă la marea politică.
Trebuie să acționăm ca adevărați oameni de stat, cu înțelepciune, responsabilitate și moderație pentru a nu pierde un moment istoric unic pentru dezvoltarea României.
Cel mai mare pericol vine din promovarea unor viziuni politice limitate, populiste, iliberale, extremiste, prin care poporul este pus împotriva statului, iar statul este decredibilizat prin minciună, manipulare sau știri false.
Un alt pericol mai puțin vizibil în societatea noastră, dar cu efecte negative profunde este acțiunea electorală în absența alegerilor.
- Modernizarea statului nu se poate face dacă fiecare partid politic gândește în funcție de procente și de conjuncturi trecătoare. Oamenii nu așteaptă mesaje bine ticluite, ci măsuri guvernamentale bine construite.
- De 1 Decembrie, Ziua unității tuturor românilor, aș vrea să adresez un apel partidelor politice reprezentate în Parlament, societății civile și mass-media: să instituim un moratoriu, să încercăm cu toții să punem între paranteze caracterul pre-electoral al anului 2023.
Haideți să folosim anul viitor pentru a ne lua un răgaz din competiția electorală. Să avem, împreună, Putere și Opoziție, o discuție așezată și rațională asupra viitorului României.
Avem o datorie istorică să aducem România acolo unde îi este locul: în rândul marilor democrații europene.
- Acesta este singurul proiect de țară pe care îl avem de îndeplinit în următorii ani: să asigurăm eficiența instituțională și să susținem dezvoltarea economiei și a nivelului de trai, cu moderație, echilibru și în deplină securitate.
- Ca să realizăm acest lucru, viitorul proiect de țară trebuie să se axeze pe următoarele teme: profilul economiei românești în prezent și viitor, educația și soluțiile la problema demografică, sistemul de pensii în ansamblul său, sistemul de sănătate, reforma administrativ-teritorială, rolul României într-o lume în schimbare.
1 Decembrie este o zi de sărbătoare și trebuie să o onorăm cum se cuvine.
Să spunem tinerilor că România are un viitor.
Să spunem intelectualilor că România are nevoie de îndrumarea lor.
Să spunem celor care lucrează în țară sau străinătate că România este rezultatul muncii lor.
Să spunem antreprenorilor că România are nevoie de creativitatea și determinarea lor.
Să spunem pensionarilor acestei țări că România va avea grijă de ei așa cum și ei au avut grijă de România.
Pentru că noi toți, împreună, uniți, iar nu divizați putem realiza și definitiva singurul proiect de țară care ne poate duce mai departe – o națiune română europeană.
La mulți ani România, la mulți ani, români!”, a spus Ciucă.
