Şapte din zece (68,41%) întreprinderi mici şi mijlocii din România (IMM) apelează la surse proprii de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare, în timp ce aproape 20% se împrumută la bancă şi doar 6,41% accesează fonduri europene, conform rezultatelor unui studiu prezentat, luni, într-o conferinţă de specialitate, de către Florin Jianu, preşedintele Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR).
În acelaşi context, pentru a investi în cercetare-dezvoltare, dar şi pentru a inova, 1,34% dintre IMM-urile din România iau fonduri de la autorităţile publice centrale, iar 0,60% dintre aceste entităţi apelează la fonduri de la autorităţile publice locale.
Peste un sfert dintre afacerile mici şi mijlocii din România (25,33%) alocă între 1 şi 5% din totalul investiţiilor pentru inovare şi doar 2,78% se gândesc la bugete mai mari de 75%.
Şeful CNIPMMR a evidenţiat, totodată, pe baza rezultatelor studiului de specialitate, că, în 2022, profilul antreprenorului român se prezenta astfel: bărbat, 50 de ani, căsătorit, inginer cu studii universitate şi postuniversitare, unic proprietar al afacerii care alocă 40 pe săptămână muncii şi implică membrii familiei în business.
Potrivit sursei citate, natura activităţilor inovative în cadrul afacerilor mici şi mijlocii se referă la noile produse (36,89% din total), noile tehnologii (35,45%), modernizarea sistemului informatic (27,52%), noile abordări manageriale şi de marketing (25,07%) şi pregătirea resurselor umane (18,01%). De asemenea, 16,71% dintre cei chestionaţi nu au menţionat nicio activitate de inovaţie.
Peste o treime dintre IMM-uri (36,52%) au menţionat ca modalităţi de realizare a inovare în cadrul companiei adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii.
Ca perioadă optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare, aproape 31% din totalul respondenţilor au indicat „6-12 luni”, în timp ce 28% au menţionat intervalul „1-2 ani”, iar 18,07% perioada „3-5 ani”. În acelaşi timp, 17,33% dintre cei intervievaţi sunt de părere că un proiect de inovare se poate concretiza în cel mult şase luni, însă 5,63% dintre antreprenori au estimat o perioadă de peste cinci ani.
În ceea ce priveşte durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi inovare, peste 37% dintre respondenţi au estimat „3-5 ani”, 22,55% au previzionat „1-2 ani”, circa 18% au menţionat „5-10 ani”, iar aproape 11% au înaintat ca termen „6-12 luni”. Doar 4,30% s-au declarat mai pesimişti şi au susţinut un interval de peste zece ani.
La capitolul surselor de informare pentru procesele inovaţionale, resursele existente în propria organizaţie (17,79%), respectiv de la clienţi şi consumatori (17,21%) se află pe primele două poziţii. La polul opus se situează datele obţinute de la Guvern sau institutele publice de cercetare (1,91%).
Când vine vorba despre principalele bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare, mai mult de o treime dintre antreprenori menţionează costul ridicat, urmat de insuficienţa fondurilor proprii (26,18%) şi incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (10,80%).
Cercetarea CNIPMMR arată că majoritatea IMM-urilor din România (87,37%) folosesc softuri operare afaceri (program management, Office, contabilitate etc.), dar şi semnătura electronică (80,06%).
De asemenea, e-mailul era cel mai utilizat mijloc de comunicare al unei companii mici şi mijlocii, în 2021 în 2022, cu o pondere de 96,44%, şi doar puţin peste jumătate (56,7%) apelau la site-ul propriu pentru a se promova. În acelaşi sens, 41,03% apelau la reţelele de socializare.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat, luni, conferinţa de lansare a acordului-cadru al partenerilor sociali pentru digitalizare. AGERPRES
