Taxa pe carbon impusă de Comisia Europeană pentru încălzire și transport, care este o sancțiune pentru fiecare locuitor din UE care produce emisii de CO2, condamnă la dispariție țările sărace din uniune, România fiind cap de listă. Fără a încerca să oprească nebunia, Guvernul s-a grăbit deja să adopte măsuri pentru elaborarea Planului național social pentru climă, deși recunoaște că procesul va fi extrem de sensibil din punct de vedere al implicațiilor sociale, scrie national.ro.
Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență privind instituirea de măsuri pentru elaborarea Planului național social pentru climă, prin care se va stabili cum se împarte suma infimă compensatorie, menită să atenueze șocul suprataxării încălzirii locuințelor și a combustibililor.
Mai exact, dacă îți anvelopezi clădirea, vei consuma mai puțină căldură. În realitate, diferența nu este nici pe departe notabilă și, oricum, nu ar avea relevanță în cazul prețurilor uriașe majorate de taxele pe care trebuie să le plătim, doar pentru că așa a decis Ursula von der Leyen că vom salva planeta. În ce privește taxa de carbon pe transporturi, imaginați-vă un preț al combustibililor de 15 lei/l sau chiar mai mult, pentru că nivelul certificatelor CO2 este impredictibil. Câți își vor mai permite să utilizeze atunci propriile autovehicule? Sau câți își vor mai permite să folosească transportul în comun, având în vedere că și acela va fie enorm de scump? Iar când prețurile combustibililor o iau razna, toate celelalte prețuri vor crește pe măsură, făcând imposibil un trai de subzistență.
Cele 6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă, sau 5 miliarde dacă taxele vor fi impuse un an mai târziu, adică în 2028, trebuie folosite doar pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili.
În sensul Regulamentului Fondului Social pentru Climă, sărăcie energetică înseamnă lipsa accesului unei gospodării la serviciile energetice esențiale care stau la baza unui nivel de trai și de sănătate decente, printre care încălzirea, răcirea și iluminatul adecvate, precum și energia necesară pentru funcționarea aparatelor. În ceea ce privește conceptul de sărăcie din perspectiva transporturilor, acesta este definit ca incapacitatea sau dificultatea persoanelor și a gospodăriilor de a face față costurilor transportului privat sau public sau lipsa transportului ori accesul limitat al acestora la transportul necesar pentru accesul lor la servicii și activități socio-economice esențiale.
Din perspectiva tipurilor de intervenții eligibile prioritare, planul ar trebui să ofere gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili resursele necesare pentru a finanța și a realiza investiții în eficiența energetică, decarbonizarea încălzirii și răcirii și în vehicule și mobilitate cu emisii zero și cu emisii scăzute. De asemenea, maxim 37,5% din alocarea totală a planului ar putea fi direcționată către măsuri temporare de sprijin pentru venitul persoanelor afectate, dacă amploarea preconizată a impactului socio-economic al aplicării prevederilor Directivei ETS va justifica acest tip de intervenție și pentru o perioadă limitată, potrivit Guvernului.
Statele membre ar trebui să prezinte Comisiei Planurile Naționale Sociale pentru Climă până la 30 iunie 2025, astfel încât să poată fi examinate cu atenție și în timp util de către Comisia Europeană, și să contribuie cu cel puțin 25 % din costurile totale estimate. Planurile ar trebui să aibă o componentă de investiții care să promoveze soluția pe termen lung de reducere a dependenței de combustibilii fosili și ar putea avea în vedere alte măsuri, inclusiv sprijin temporar direct pentru venit, pentru a atenua efectele negative asupra veniturilor pe termen scurt.
De asemenea, planurile ar trebui să ofere gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili resursele necesare pentru a finanța și a realiza investiții în eficiența energetică, decarbonizarea încălzirii și răcirii și în vehicule și mobilitate cu emisii zero și cu emisii scăzute, inclusiv prin intermediul cupoanelor, al subvențiilor sau al împrumuturilor cu dobândă zero, și ar trebui să atenueze impactul creșterii costului combustibililor fosili asupra persoanelor celor mai vulnerabile și, prin urmare, să prevină sărăcia energetică și sărăcia din perspective transporturilor în perioada de tranziție, până la realizarea unor astfel de investiții. Totodată, susține Executivul, planurile ar putea sprijini accesul la locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv la locuințe sociale.
