Economia românească va crește cu 3,3% în 2024, arată Comisia Europeană în raportul publicat miercuri. Deficitul va crește însă la 6,9% în 2024 și la 7% anul viitor, potrivit euractiv.ro.
Creșterea se datorează accelerării consumului privat în urma creșterii veniturilor.
Comisia Europeană estimează că investițiile publice vor rămâne robuste, inflația va continua să scadă, iar șomajul va rămâne, în linii mari, neschimbat.
Se preconizează că deficitul public va crește la aproximativ 6,9% din PIB în 2024 și 7% în 2025, din cauza creșterii puternice a cheltuielilor.
Datoria guvernamentală este așteptată să crească, de la un nivel de 48,8% din PIB în 2023, până la aproape 51% din PIB în 2024 și 53,9% din PIB în 2025.
În prognoza publicată în toamna anului trecut, Comisia Europeană se aștepta ca deficitul să se reducă, de la un nivel de 6,3% din PIB prognozat pentru 2023, până la 5,3% din PIB în 2024 și 5,1% din PIB în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmau să fie implementare în luna ianuarie 2024.
Creșterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale este așteptată să fie principalul motor al creșterii deficitului.
Prognoza de deficit pe 2025 nu include posibilele reforme suplimentare care ar decurge din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor și reforma generală a sistemului de taxe, incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rata medie a inflației este așteptată să scadă de la 9,7% în 2023, până la 5,9% în 2024 și 4% în 2025.
BNR a urcat la 4,9% prognoza de inflație pentru finalul acestui an
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflație pentru finalul acestui an, și anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârșitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, relatează Agerpres.
„Avem o traiectorie descendentă a inflației, ceva mai puțin pronunțată în proiecția din februarie. Deci inflația se duce treptat, nu brusc, în jos și undeva la sfârșitul lui 2025, începutul lui 2026, intră în bandă. Este ceva mai lentă decât am prognozat anterior și această reducere a inflației headline este determinată în principal de componenta inflației de bază, CORE2 ajustat, ceea ce este bine. Arată că politica monetară funcționează. Nu o ținem nici foarte tare strânsă, dar nu îi dăm nici drumul prea tare ca să avem puseuri inflaționiste. Încercăm acea combinație să dăm inflația în jos fără să creăm recesiune”, a spus Mugur Isărescu.
