Comisia Europeană a propus în această săptămână instituirea următoarei generații de resurse proprii pentru bugetul UE prin prezentarea a trei noi surse de venituri: prima se bazează pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii (ETS), a doua se bazează pe resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, iar a treia se bazează pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaționale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare („Pilonul unu”).
La viteza de croazieră, în perioada 2026-2030, se preconizează că aceste noi surse de venituri vor genera, în medie, un total de până la 17 miliarde EUR anual pentru bugetul UE.
Noile resurse proprii propuse vor contribui la rambursarea fondurilor colectate de UE pentru a finanța componenta de granturi a NextGenerationEU. Noile resurse proprii ar trebui să finanțeze, de asemenea, Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Acesta din urmă este un element esențial al noului sistem propus de comercializare a certificatelor de emisii care vizează clădirile și transportul rutier și va contribui la asigurarea faptului că tranziția către o economie decarbonizată nu va lăsa pe nimeni în urmă.
Propunerea de astăzi se bazează pe angajamentul asumat de Comisie în cadrul acordului politic privind bugetul pe termen lung pentru perioada 2021-2027 și privind instrumentul de redresare NextGenerationEU. Odată adoptat, acest pachet va consolida reforma sistemului de venituri începută în 2020, prin includerea resurselor proprii bazate pe deșeuri din plastic nereciclate.
Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii
Pachetul „Pregătiți pentru 55” din iulie 2021 vizează reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră în UE cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu 1990, pentru a rămâne pe calea cea bună în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050. Acest pachet include o revizuire a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii. În viitor, comercializarea certificatelor de emisii se va aplica și sectorului maritim, va crește licitarea certificatelor pentru aviație și va fi instituit un nou sistem pentru clădiri și transportul rutier.
În cadrul actualului sistem al UE de comercializare a certificatelor de emisii, majoritatea veniturilor provenite din licitarea certificatelor de emisii sunt transferate către bugetele naționale. Astăzi, Comisia propune ca, în viitor, 25 % din veniturile provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii să fie transferate către bugetul UE. La viteza de croazieră, veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ 12 miliarde EUR pe an în medie în perioada 2026-2030 (9 miliarde EUR în medie în perioada 2023-2030).
Pe lângă rambursarea fondurilor NextGenerationEU, aceste noi venituri ar urma să finanțeze Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, propus de Comisie în iulie 2021. Acest fond va asigura o tranziție echitabilă din punct de vedere social și va sprijini gospodăriile vulnerabile, utilizatorii de transport și microîntreprinderile pentru a finanța investiții în eficiența energetică, noi sisteme de încălzire și răcire și o mobilitate mai curată, precum și, după caz, un sprijin direct temporar pentru venit. Pachetul financiar total al fondului corespunde, în principiu, unei sume echivalente cu aproximativ 25 % din veniturile preconizate din noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier.
Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon
Obiectivul mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, pe care Comisia l-a propus de asemenea în iulie 2021, este de a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon prin încurajarea producătorilor din țările din afara UE să își înverzească procesele de producție. Acesta va stabili un preț al carbonului la import, care să corespundă cu prețul care ar fi fost plătit în cazul în care mărfurile ar fi fost produse în UE. Acest mecanism se va aplica unei selecții specifice de sectoare și este pe deplin compatibil cu normele OMC.
Comisia propune alocarea către bugetul UE a 75 % din veniturile generate de acest mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ 1 miliard EUR pe an în medie pentru perioada 2026-2030 (0,5 miliarde EUR în medie în perioada 2023-2030). Nu se preconizează că Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon va genera venituri în perioada de tranziție din 2023 până în 2025.
Reforma cadrului internațional în materie de impozitare a societăților comerciale
La 8 octombrie 2021, peste 130 de țări care sunt membre ale Cadrului incluziv al OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor au convenit asupra unei reforme a cadrului fiscal internațional: o soluție bazată pe doi piloni pentru combaterea evaziunii fiscale, care vizează asigurarea faptului că profiturile sunt impozitate acolo unde are loc activitatea economică și crearea de valoare. Țările semnatare reprezintă peste 90 % din PIB-ul mondial. Pilonul unu al acestui acord va realoca țărilor participante din întreaga lume dreptul de a impozita o parte din așa-numitele profituri reziduale provenite de la cele mai mari întreprinderi multinaționale din lume. Comisia propune o resursă proprie echivalentă cu 15 % din cota profiturilor reziduale ale întreprinderilor care fac obiectul domeniului de aplicare, care vor fi realocate statelor membre ale UE.
Comisia s-a angajat să propună o directivă în 2022, odată ce detaliile acordului-cadru incluziv al OCDE/G20 privind Pilonul unu vor fi finalizate, pentru a pune în aplicare acordul din cadrul Pilonului unu în conformitate cu cerințele pieței unice. Acest proces este complementar Directivei privind Pilonul doi, pentru care Comisia a adoptat astăzi o propunere separată. În așteptarea finalizării acordului, veniturile pentru bugetul UE s-ar putea ridica la aproximativ 2,5 – 4 miliarde EUR pe an.
Procesul legislativ
Pentru a integra aceste noi resurse proprii în bugetul UE, UE trebuie să modifice două acte legislative esențiale.
În primul rând, Comisia propune modificarea Deciziei privind resursele proprii pentru a adăuga cele trei resurse nou-propuse la cele existente.
În al doilea rând, Comisia propune, de asemenea, o modificare specifică a regulamentului privind actualul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, cunoscut și sub denumirea de cadrul financiar multianual (Regulamentul privind CFM). Această modificare oferă posibilitatea juridică de a începe rambursarea împrumuturilor pentru NextGenerationEU încă în cursul actualului CFM. În același timp, Comisia propune majorarea plafoanelor de cheltuieli relevante din CFM pentru perioada 2025-2027 pentru a ține seama de cheltuielile suplimentare aferente Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.
Decizia privind resursele proprii trebuie să fie aprobată în unanimitate în Consiliu, după consultarea Parlamentului European. Decizia poate intra în vigoare odată ce va fi aprobată de toate țările UE în conformitate cu cerințele lor constituționale. Regulamentul privind CFM trebuie să fie adoptat în unanimitate de Consiliu, după obținerea aprobării Parlamentului European.
Etapele următoare
Comisia Europeană va colabora strâns cu Parlamentul European și cu Consiliul în vederea punerii în aplicare rapide a pachetului în termenele stabilite în acordul interinstituțional.
În plus, Comisia va prezenta o propunere privind un al doilea pachet de noi resurse proprii până la sfârșitul anului 2023. Acest al doilea pachet se va baza pe propunerea „Întreprinderile în Europa: cadrul pentru impozitarea veniturilor (BEFIT)”, prevăzută pentru 2023.
Context
Ca răspuns la provocarea fără precedent reprezentată de pandemie, Uniunea Europeană a convenit în 2020 asupra unui pachet record de măsuri de stimulare de peste 2 mii de miliarde EUR, consolidând bugetul pe termen lung cu o capacitate de intervenție în valoare de peste 800 de miliarde EUR provenind din instrumentul temporar de redresare NextGenerationEU (în prețuri curente).
Prin instrumentul NextGenerationEU, Comisia a fost împuternicită să emită obligațiuni la scară largă, susținute de bugetul UE. Aceasta înseamnă că Uniunea poate contracta datorii pentru a sprijini toate statele membre să lupte împotriva crizei și să își consolideze reziliența. Pentru a contribui la rambursarea împrumuturilor, instituțiile UE au convenit să introducă noi resurse proprii, care ar permite tipuri de venituri mai diversificate și mai reziliente, direct legate de prioritățile noastre politice comune. Grație noilor resurse proprii, se va evita ca rambursările NextGenerationEU să conducă la reduceri nejustificate ale programelor UE sau la creșteri excesive ale contribuțiilor statelor membre.
În 2021, Comisia a colectat 71 de miliarde EUR (în prețuri curente) prin intermediul obligațiunilor pe termen lung și dispune în prezent de titluri pe termen scurt („EU-Bills”) în valoare de 20 de miliarde EUR în cadrul unei strategii de finanțare diversificate de tip suveran.
