Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 2,6%, la 3,9%, conform previziunilor economice de vară făcute publice joi, potrivit News.ro.
Această schimbare este consecinţa creşterii surprinzătoare a PIB în primul trimestru al anului, la 5,2%.
Pentru 2023, însă, estimările sunt revizuite în scădere, la 2,9%, date fiind perspectivele de încetinire a creşterii economice atât la nivel mondial, precum şi în UE.
În primul trimestru al anului 2022, economia României a surprins printr-o tendinţă ascendentă, cu o creştere a PIB-ului real de 5,2 %. Conform datelor provizorii, acest rezultat pozitiv se explică printr-o creştere semnificativă a formării brute de capital fix şi a consumului privat, în timp ce exporturile nete au avut o contribuţie negativă. Această creştere robustă a fost susţinută de salariile mai mari, care au ţinut pasul cu inflaţia, şi de eliminarea treptată a restricţiilor legate de COVID, arată CE.
„Datorită acestui prim trimestru foarte puternic, creşterea PIB pentru întreg anul 2022 a fost revizuită în sus la 3,9%. Cu toate acestea, pentru 2023, se impune o revizuire în sens descrescător, la 2,9 %, în conformitate cu perspectivele de creştere economică mai lentă la nivel mondial şi la nivelul UE. Consumul privat şi investiţiile vor fi principalii factori de creştere anul acesta şi anul următor, iar exporturile nete se preconizează că vor acţiona ca o frână asupra PIB-uli, conducând la o creştere a deficitului comercial, transmite Comisia Europeană.
Comisia Europeană şi-a majorat, însă, prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de la 8,9% până la 11,1%. Anul viitor, aceasta ar urma să scadă la 7,2%.
„Preţurile vor creşte şi mai mult în orizontul de prognoză din cauza energiei, deoarece nu toţi consumatorii sunt acoperiţi de schema de plafonare şi numeroase contracte de furnizare de electricitate şi gaze vor fi renegociate în perioada următoare. Un vârf de creştere a preţurilor pentru această componentă a indicelui de inflaţie e aşteptată în luna aprilie 2023, când va expira schema de plafonare. De asemenea, preţurile la alimente urmează să crească luând în calcul tendinţele globale şi lipsurile generate de război. Inflaţia medie anuală este prognozată la 11,1% în 2022, pentru a încetini la 7,2% în 2023, pe măsură ce preţurile la energie se vor modera şi vor începe să se resimtă efectele de bază. O dinamică mai mare a salariilor decât cea estimată în prezent reprezintă un risc la adresa previziunilor legate de inflaţie”, indică datele transmise de Comisia Europeană.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze negativ economia UE, orientând-o către o creştere mai redusă şi o inflaţie mai ridicată în comparaţie cu previziunile din primăvară. Conform previziunilor economice (intermediare) din vara anului 2022, economia UE va creşte cu 2,7 % în 2022 şi cu 1,5 % în 2023. În zona euro se anticipează o creştere de 2,6 % în 2022, cu un ritm mai moderat, de 1,4 %, în 2023. Se estimează că inflaţia medie anuală va atinge niveluri istorice maxime în 2022, şi anume 7,6 % în zona euro şi 8,3 % în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4,0 % şi, respectiv, 4,6 %.
