Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului și-a prezentat azi poziția față de criza din Polonia, care nu este favorabilă pentru guvernul Tusk „Temeiurile juridice ale înlăturării președintelui și vicepreședintelui Tribunalului Constituțional de la exercitarea atribuțiilor sunt discutabile, iar evenimentele recente adîncesc criza” – se arată într-un comunicat, scrie inpolitics.ro.
”Tribunalul Constituțional se află într-o criză instituțională profundă de la sfîrșitul anului 2015. În circumstanțele actuale, acesta nu își poate îndeplini funcțiile în mod independent și imparțial, ceea ce are un impact negativ asupra respectării drepturilor omului și a statului de drept în Polonia.
În opinia Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului (HFHR), temeiul juridic al ordinului emis ieri (30 octombrie 2026) privind suspendarea temporară din atribuțiile oficiale a președintelui și vicepreședintelui Tribunalului Constituțional este discutabil. Această măsură este reglementată de articolul 130 din Legea privind organizarea instanțelor comune. Aceasta permite eliberarea temporară a unui judecător din funcție printr-o decizie a ministrului justiției sau a președintelui unei instanțe, în așteptarea unei decizii a unei instanțe disciplinare privind suspendarea judecătorului, dar pentru o perioadă de maximum 30 de zile.
Nu vedem nicio bază juridică clară pentru ca o astfel de decizie să fie emisă de judecătorul cu cea mai lungă vechime în funcție. Conform prevederilor aplicabile, judecătorul respectiv poate acționa în locul președintelui Curții Constituționale numai dacă funcția de președinte este vacantă sau dacă președintele nu este în măsură să autorizeze un alt judecător să acționeze în numele său. Niciuna dintre aceste circumstanțe nu se aplică în cazul de față. Prin urmare, cealaltă justificare ar fi invocarea unei stări de necesitate constituțională, ceea ce, în practică, echivalează cu recunoașterea absenței unei baze juridice neechivoce.
Ceea ce este clar, însă, este că o astfel de mișcare ar putea crea un precedent periculos, stîrnind îngrijorări cu privire la viitor. Ne putem imagina cu ușurință o situație în care un viitor Sejm alege la Curtea Constituțională o persoană cu o vastă experiență judiciară, care apoi suspendă conducerea Curții și preia controlul instituției(…)
În opinia Comitetului, singura modalitate de a rezolva criza este implementarea așa-numitei „resetări constituționale” propuse recent de Fundația Ștefan Bathory. Un astfel de scenariu ar trebui să includă, printre alte măsuri, modificări ale regulilor care guvernează alegerea judecătorilor Tribunalului Constituțional, menite să împiedice orice partid politic să acapareze și să politizeze instituția, urmate de încetarea mandatelor tuturor judecătorilor în funcție și ocuparea posturilor vacante rezultate în conformitate cu noile reguli”.
