Parlamentarii minorităţilor naţionale şi-au exprimat solidaritatea, miercuri, cu poporul evreu, subliniind relaţiile foarte bune care există cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic (FCER – CM).
În deschiderea celui de-al V-lea Congres al FCER – CM, preşedintele Federaţiei, deputatul Silviu Vexler, a amintit două evenimente de o importanţă deosebită pentru evreii din România.
„Actualul Congres al FCER are loc în contextul a două evenimente de o importanţă deosebită pentru evreii din România. În 2024 se împlinesc, pe de o parte, 75 de ani de la reînfiinţarea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, desfiinţată de două ori – întâi în perioada Holocaustului şi ulterior în perioada comunistă. Dar, şi un eveniment pozitiv – tot anul acesta se împlinesc 145 de ani de la momentul când primul evreu a devenit cetăţean român, creând astfel, dacă vreţi, şi legătura formală dintre comunităţile evreieşti din România şi statul român”, a menţionat Vexler.
Preşedintele UDMR, deputatul Kelemen Hunor, a subliniat că, în anii care au trecut, s-a reuşit construirea unui parteneriat în folosul României, în primul rând, precum şi în folosul comunităţilor etnice din România, şi a exprimat totodată solidaritatea cu Israelul şi cu poporul evreu în aceste momente de încercări „cumplite”.
„Exprim solidaritatea mea şi a comunităţii pe care o reprezint cu Israelul şi cu poporul evreu în aceste încercări cumplite prin care trebuie să treacă din nou. Condamn ferm atacul terorist şi provocator al Iranului şi trebuie să fim extrem de hotărâţi şi fermi când avem de a face cu astfel de provocări, cu astfel de atacuri, fiindcă lucrurile, odată scăpate de sub control, pot fi corectate mult mai greu”, a subliniat liderul UDMR.
El a adăugat că se împlinesc 75 de ani de la înfiinţarea FCER, moment aniversar care reprezintă într-o oarecare măsură şi o călătorie în timp, de reflecţie asupra rezistenţei şi unităţii profunde a comunităţilor evreieşti din România.
„Aţi fost în această perioadă şi în urmă cu 75 de ani, pe fondul tumultos al istoriei, ca un far de speranţă, solidaritate şi progres, nu numai pentru evrei, ci şi pentru toate comunităţile din România. (…) Astăzi, în secolul XXI, din nou apar acele provocări extrem de dure care au fost cunoscute în secolul XX, au fost cunoscute în trecut. Şi noi trebuie să vorbim despre acest lucru şi trebuie să luptăm împotriva antisemitismului, împotriva bigotismului, extremismului, urii şi agresiunii în toate formele sale. Dar mai există şi alte provocări cu care se confruntă România, cu care se confruntă Europa, cu care se confruntă, de fapt, occidentul global. Vedem că oamenii aşteaptă răspunsuri de la lideri, fiindcă sunt înşelaţi, se simt lăsaţi singuri. Şi, pentru că se simt lăsaţi singuri, caută soluţii în zone care reprezintă întunericul, la partide care reprezintă trecutul, care vin din întuneric şi vor să ne ducă în întuneric. Pentru dezamăgirea oamenilor niciodată nu sunt vinovaţi oamenii, de fiecare dată sunt vinovaţi liderii şi, de aceea, cei care conduc ţara, care conduc UE, cei care sunt lideri în acest moment au o responsabilitate uriaşă, dar fiecare cetăţean are, la rândul lui, responsabilitate în a combate şi a căuta soluţii corecte, soluţii democratice, care aduc respect, armonie”, a explicat Kelemen Hunor.
El a transmis că moştenirea culturală, rădăcinile şi tot ce înseamnă tradiţia nu reprezintă un balast care trebuie aruncat peste bord, ci mai degrabă „un combustibil”.
Deputatul Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Ovidiu Ganţ, a subliniat că este o „premieră absolută” ca reprezentantul minorităţii germane din Parlament să se adreseze unui Congres al FCER şi a cerut iertare poporului evreu „pentru crimele şi atrocităţile comise de unii membri infestaţi de virusul nazismului”.
„Minoritatea germană din România, prin reprezentanţii săi de astăzi, asumându-şi această vină şi responsabilitate istorică, morală şi politică, cere iertare pentru crimele comise de unii dintre predecesorii săi. Aceste orori trebuie cunoscute, asumate şi condamnate, pentru a preveni orice posibilitate ca asemenea crime să se poată repeta. În ciuda acestei situaţii, atunci când, în timpul regimului Ponta – Dragnea – Dăncilă, minoritatea germană a fost calomniată în mod mizerabil de către diverşi politicieni şi reprezentanţi ai mass-media, iar întreaga societate românească a tăcut mult, doar comunitatea evreiască şi preşedinţii acesteia – doctor Aurel Vainer şi Silviu Vexler – au luat poziţie în mod public, combătând aceste neadevăruri. Poate suna paradoxal, în context istoric, dar singurii prieteni pe care i-am avut în această perioadă extrem de urâtă pentru noi aţi fost dumneavoastră şi vă mulţumesc din suflet pentru aceasta. (…) Astăzi relaţia dintre comunitatea evreiască şi minoritatea germană a atins un nivel fără precedent”, a declarat Ovidiu Ganţ.Liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a evidenţiat necesitatea existenţei Muzeului Holocaustului, pentru ca acest exemplu rău să fie transformat în ceva pozitiv.
„Sunteţi o comunitate minunată. Întotdeauna mă simt bine în proximitatea dumneavoastră şi întotdeauna am ceva de învăţat de la fiecare dintre dumneavoastră. Din păcate, vremurile pe care le trăim nu sunt cele pe care ni le-am fi dorit. Există aşa o ciclicitate în istorie şi, periodic, oamenii o iau razna fără un motiv aparent, de cele mai multe ori atunci când este bine, nu atunci când este rău”, a afirmat Varujan Pambuccian.
Prezent la eveniment, ambasadorul Israelului la Bucureşti, Reuven Azar, a arătat că există multe provocări care se pot însă depăşi împreună.
„Libertatea, desigur, vine cu un cost, există multe provocări pe care împreună le vom putea depăşi, sunt sigur. Un motiv suplimentar pentru care sărbătorim libertatea este faptul că aceasta este a doua generaţie de libertate în România. (…) Timp de mulţi ani, oamenii au fost asupriţi de fascism şi comunism şi pentru prima dată, după mulţi ani, ne putem bucura de libertate în România. Şi nu numai că ne bucurăm de libertate, vedem un Guvern care luptă împotriva semitismului într-un mod foarte eficient. (…) Avem un preşedinte al comunităţii evreieşti care, într-o perioadă foarte scurtă de timp, a reuşit să facă lucruri foarte importante pentru comunitatea evreiască, pentru legislaţie”, a declarat ambasadorul.
El a făcut referire şi la ostaticii din Fâşia Gaza, „care suferă violuri îngrozitoare, torturi şi dureri”. „Şi noi aşteptăm şi ne rugăm şi lucrăm pentru a-i elibera cât mai curând posibil”, a transmis Reuven Azar.
Sursa: AGERPRES
