Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a făcut apel la accelerarea construirii unei armate de clasă mondială, duminică, în deschiderea Congresului Partidului Comunist, punând accentul pe securitate şi reiterând priorităţile politice, relatează agenţiile internaţionale de presă.
Preşedintele chinez Xi Jinping a deschis Congresul Partidului Comunist chinez cu o avertizare la adresa Taiwanului.
Liderul de la Beijing a vorbit despre o reunificare paşnică, dar a spus că nu va renunţa niciodată la folosirea forţei dacă va fi nevoie. Congresul Partidului Comunist are o mizaă uriaşă pentru actualul preşedinte chinez, care îşi doreşte un al treilea mandat în fruntea partidului şi a statului.
În discursul său care a durat mai puţin de două ore – mult mai scurt decât cel de aproape trei ore şi jumătate de la congresul din 2017, Xi a descris cei cinci ani de la ultima reuniune a partidului ca fiind „extrem de neobişnuiţi şi anormali”.
”Ne aşteaptă vremuri dificile”, a spus Xi Jinping, avertizând asupra unor „potenţiale pericole”, motiv pentru care trebuie să fim „pregătiţi pentru cele mai grave scenarii”. ”Adaptaţi-vă şi fiţi pregătiţi să rezistaţi la vânturi puternice, ape agitate şi chiar furtuni periculoase”, a spus Xi în faţa a 2.300 de delegaţi ai partidului veniţi la Beijing din toate provinciile Chinei, după cum relatează DPA.
El a solicitat consolidarea capacităţii de a menţine securitatea naţională, de a asigura aprovizionarea cu alimente şi energie, de a securiza lanţurile de aprovizionare, de a îmbunătăţi capacitatea de a face faţă dezastrelor şi de a proteja informaţiile personale.
Preşedintele Jinping a cerut ca ţara să urmeze cu hotărâre conducerea partidului său pentru a întineri naţiunea chineză şi a extinde „socialismul cu caracteristici chinezeşti”. Următorii cinci ani sunt cruciali, a spus el.
Pe plan internaţional, liderul chinez a avertizat asupra unor ”riscuri şi provocări imense”. De asemenea, el a vorbit despre ”schimbări globale nemaiîntâlnite în ultimul secol”.
Într-o referire clară la Statele Unite, pe care nu le-a menţionat explicit, Xi Jinping a subliniat că Beijingul respinge o ”mentalitate de Război Rece” în relaţiile internaţionale. China „se opune categoric oricărei forme de hegemonism şi de politică de putere, mentalităţii de Război Rece, amestecului în afacerile interne ale altor ţări şi standardelor duble”. ”China urmăreşte în mod hotărât o politică externă independentă şi paşnică”, a insistat preşedintele chinez, citat de AFP.
Xi a reafirmat sprijinul pentru sectorul privat şi pentru a permite pieţelor să joace un rol cheie, deşi China perfecţionează un „sistem economic socialist” şi promovează „prosperitatea comună”.
”Trebuie să construim un sistem economic socialist de piaţă de nivel înalt… să consolidăm şi să dezvoltăm fără ezitare sistemul de proprietate publică, să încurajăm şi să sprijinim fără ezitare dezvoltarea economiei private, să valorificăm deplin rolul decisiv al pieţei în alocarea resurselor şi să punem mai bine în valoare rolul guvernului”, a spus el, adăugând: „Printr-o luptă continuă, am realizat visul milenar al naţiunii chineze de prosperitate moderată”.
În deceniul în care s-a aflat la putere, Xi, acum în vârstă de 69 de ani, a îndreptat China pe o cale din ce în ce mai autoritară, care a dat prioritate securităţii, controlului de stat al economiei în numele „prosperităţii comune”, unei diplomaţii mai asertive, unei armate mai puternice şi intensificării presiunilor pentru a alipi Taiwanul guvernat democratic, scrie Reuters.
Fiu al unui revoluţionar al Partidului Comunist, Xi a revigorat un partid care devenise profund corupt şi din ce în ce mai irelevant, extinzându-şi prezenţa în toate aspectele vieţii.
Agenţia Xinhua a redat principalele obiective şi sarcini al Partidului Comunist Chinez (PCC) pentru următorii cinci ani aşa cum au fost ele dezvăluite într-un raport prezentat în cadrul celui de-al 20-lea Congres Naţional al PCC. Printre acestea se numără obţinerea unei mai mari autonomii şi a unei mai mari forţe în domeniul ştiinţei şi tehnologiei; îmbunătăţirea economiei de piaţă socialiste; consolidarea instituţiilor, standardelor şi procedurilor democraţiei populare; îmbunătăţirea sistemului statului de drept socialist cu caracteristici chinezeşti; consolidarea securităţii naţionale; îndeplinirea obiectivelor pentru centenarul Armatei Populare de Eliberare în 2027; înregistrarea de progrese solide în construirea unei Chine paşnice; creşterea poziţiei şi influenţei internaţionale a Chinei care să-i permită să joace un rol mai important în guvernanţa globală.
Congresul partidului, care are loc o dată la cinci ani, se concentrează pe extinderea puterii lui Xi, după ce acesta a renunţat în 2018 la limitarea numărului de mandate prezidenţiale, deschizând calea pentru a guverna pentru un al treilea mandat de cinci ani, sau mai mult.
Astfel, având în vedere că delegaţii aproape niciodată nu au fost în dezacord cu politica Biroului politic al Partidului, se aşteaptă ca, după o săptămână de deliberări, să-l reconfirme pe Xi Jinping în funcţia de secretar general al partidului, cea mai puternică funcţie din China, în cea de preşedinte al Comisiei militare centrale, precum şi pentru un al treilea mandat la conducerea ţării, consolidându-i poziţia de cel mai puternic conducător al ţării de la Mao Zedong încoace. Preşedinţia lui Xi urmează să fie reînnoită în martie, în cadrul sesiunii anuale a parlamentului chinez.
Analiştii nu se aşteaptă, în general, la o schimbare semnificativă a direcţiei politice într-un al treilea mandat al lui Xi.
Printre delegaţii mai neobişnuiţi prezenţi la Congres, AFP i-a remarcat pe astronauta Wang Yaping, prima chinezoaică care a efectuat o ieşire în spaţiu, şi pe campionul olimpic la patinaj de viteză Wu Dajing, iar dintre politicieni – pe Zhang Gaoli, fost vicepremier acuzat de vedeta de tenis Peng Shuai că a „forţat-o” să facă sex, înainte de a retracta după ce cazul a fost larg mediatizat în străinătate, pe Hu Jintao, predecesorul lui Xi, cu părul grizonat, dar nu şi Jiang Zemin, în vârstă de 96 de ani, care a preluat conducerea ţării imediat după reprimarea protestelor din Piaţa Tiananmen în 1989.
Congresul, care se desfăşoară în cea mai mare parte în spatele uşilor închise, respectă cu stricteţe politica „zero COVID”.
În conformitate cu protocoalele stricte de sănătate, toţi delegaţii poartă mască, cu excepţia primului rând, unde stau personalităţi de marcă. De vineri, jurnaliştii şi toţi participanţii au fost închişi într-o bulă sanitară, cu măşti obligatorii şi cu teste PCR zilnice.
Pe măsură ce data evenimentului se apropia, capitala chineză a căpătat aspectul unei fortăreţe impenetrabile, cu poliţişti şi voluntari amplasaţi în principalele intersecţii din Beijing. Începând de joi, securitatea a fost întărită după scurta – şi foarte neobişnuita – apariţie a unor bannere ostile lui Xi Jinping. Nu au fost făcute publice informaţii cu privire la soarta autorului sau autorilor, scrie AFP care observă şi că, în discursul său, Xi Jinping nu a făcut nicio referire la Xinjiang, unde ţările occidentale acuză Beijingul de încălcări grave ale drepturilor omului împotriva minorităţilor musulmane, în special a uigurilor. AGERPRES
