Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte, la Bruxelles, în zilele de 4-5 decembrie 2023, pe agenda discuţiilor aflându-se ca subiect posibil şi aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Alte subiecte pe ordinea de zi sunt: lupta UE împotriva criminalităţii organizate, răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, politica UE în domeniul migraţiei şi al azilului, răspunsul UE la terorism etc, scriu site-urile https://www.consilium.europa.eu/şi https://www.consilium.europa.eu/.
Cu privire la aderarea celor două state la Spaţiul Schengen, surse guvernamentale din România declarau, la 28 noiembrie, că la Consiliul JAI din 4 şi 5 decembrie nu va exista un vot pe acest subiect.
La 22 noiembrie 2023, premierul bulgar, Nikolai Denkov, a cerut, într-un discurs în plenul Parlamentului European, intrarea ţării sale în spaţiul de liberă circulaţie şi a susţinut că, odată cu aderarea Bulgariei la acest spaţiu european de liberă circulaţie, frontierele Uniunii Europene vor fi „mai bine protejate”. „Bulgaria a îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la spaţiul Schengen. Orice nouă amânare a aderării noastre este inacceptabilă şi nu poate fi înţeleasă de poporul bulgar”, a indicat Denkov, potrivit EFE.
La rândul său, eurodeputatul şi chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu, membru al grupului politic S&D, i-a solicitat preşedintei legislativului european, Roberta Metsola, sprijin pentru aderarea României la spaţiul Schengen în perspectiva Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 4-5 decembrie, inclusiv pentru atacarea la Curtea de Justiţie a UE a unui eventual nou veto al Austriei, conform unui comunicat al biroului său, transmis la 23 noiembrie.
De asemenea, la 24 noiembrie 2023, Victor Negrescu a prezentat, la Viena, reprezentanţilor guvernului austriac ultimele, argumente ale României pentru aderarea la spaţiul Schengen, în perspectiva Consiliului JAI din 4-5 decembrie. El a menţionat că, deşi România nu a fost primită în Schengen, în cele 11 luni derulate din decembrie 2022, ţara noastră a continuat să participe activ, cu resurse umane şi tehnice, la operaţiuni sub egida agenţiei Frontex.
România şi Bulgaria au primit, în cadrul Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022, un vot negativ din partea Olandei şi Austriei pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Croaţia a primit, însă, un vot pozitiv, fiind acceptată în spaţiul de liberă circulaţie, scrie https://www.consilium.europa.eu/.
În ceea ce priveşte criminalitatea organizată, Consiliul arată că acest fenomen reprezintă o ameninţare majoră pentru cetăţenii, întreprinderile şi instituţiile europene, precum şi pentru economia europeană. În 2019, veniturile provenite din săvârşirea de infracţiuni pe principalele pieţe infracţionale s-au ridicat la 1% din PIB-ul UE, adică 139 de miliarde de euro. Cele mai recente evoluţii referitoare la acest fenomen se referă la faptul că preşedinţia Consiliului şi negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu, la 16 noiembrie, cu privire la o propunere de act legislativ al UE care ar îmbunătăţi investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor împotriva mediului, conform https://www.consilium.europa.eu/.
Un alt subiect abordat la reuniunea JAI este răspunsul Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia. Liderii Uniunii şi-au reiterat condamnarea fermă a războiului Rusiei şi solidaritatea de neclintit cu Ucraina, la reuniunea Consiliului European din 26-27 octombrie 2023. Până în prezent, UE şi statele sale membre au pus la dispoziţia Ucrainei peste 82 de miliarde de euro. De asemenea, Uniunea a impus 11 pachete de sancţiuni împotriva Rusiei, conform https://www.consilium.europa.eu/.
Cu privire la politica UE în domeniul migraţiei şi al azilului, liderii Uniunii Europene au adoptat, la 6 octombrie 2023, Declaraţia de la Granada în care au subliniat principalele priorităţi şi acţiuni, menite să transforme Europa într-o putere solidă, dinamică şi competitivă. Şi la Consiliul European din 17 octombrie 2023, s-a discutat despre impactul potenţial al conflictului asupra migraţiei, în special asupra Egiptului.
În 2016 şi, din nou, în 2020, odată cu noul pact privind migraţia şi azilul, Comisia Europeană a propus un cadru european comun cuprinzător pentru gestionarea migraţiei şi a azilului, inclusiv o serie de propuneri legislative. Există deja câteva rezultate, dar negocierile cu privire la multe dintre propuneri sunt în curs de desfăşurare. În prezent, Consiliul şi Parlamentul European sunt angajate în negocieri în cadrul aşa-numitelor triloguri în ceea ce priveşte Regulamentul privind procedura de azil, Regulamentul privind procedura de screening, Regulamentul Eurodac, Regulamentul privind gestionarea situaţiilor legate de azil şi migraţie, Regulamentul privind abordarea situaţiilor de criză şi de forţă majoră. Se preconizează adoptarea finală a pachetului complet până în aprilie 2024, conform https://www.consilium.europa.eu/.
Nu în ultimul rând, Consiliul JAI va lua în discuţie şi răspunsul Uniunii la terorism. În noiembrie 2020, în urma atentatelor teroriste din Franţa, Germania şi Austria, miniştrii afacerilor interne din UE au convenit să îşi intensifice şi mai mult eforturile comune de combatere a terorismului, fără a compromite valorile comune ale UE, precum democraţia, justiţia şi libertatea de exprimare. De asemenea, în aprilie 2021, UE a adoptat un regulament privind prevenirea diseminării conţinutului online cu caracter terorist, aplicate începând cu 7 iunie 2022. La 24 februarie 2023, Consiliul a reînnoit, pentru încă 6 luni, aşa-numita listă UE în materie de terorism, care cuprinde persoane, grupuri şi entităţi ce fac obiectul unor măsuri restrictive în vederea combaterii terorismului, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/.
***
La anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 19-20 octombrie 2023, s-a desfăşurat un schimb de opinii cu privire la implicaţiile situaţiei din Orientul Mijlociu pentru securitatea internă a UE. De asemenea, preşedinţia spaniolă a UE a furnizat miniştrilor informaţii actualizate cu privire la negocierile în curs referitoare la diferitele propuneri legislative care fac parte din Pactul privind migraţia şi azilul.
Cu privire la Schengen, Consiliul a discutat despre un răspuns în vederea combaterii criminalităţii transfrontaliere, în special a introducerii ilegale de migranţi. În contextul în care introducerea ilegală de migranţi continuă să reprezinte o provocare semnificativă pentru Uniunea Europeană, Consiliului Schengen i s-a solicitat să definească un răspuns global, coordonat şi operaţional. Acest răspuns se bazează pe patru seturi de acţiuni: îmbunătăţirea conştientizării situaţiei, consolidarea cadrului juridic, consolidarea cooperării operaţionale şi maximizarea sinergiilor cu acţiunea externă a UE, notează https://www.consilium.europa.eu/.
***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.
La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.
În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.
Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.
Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.
Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice.
Sursa: AGERPRES
