Fostul comisar european pentru politică regională, Corina Creţu, s-a lansat într-un atac dur asupra actualului guvern, apreciind că nu putea scrie de una singură proiectele europene care nu există şi a arătat totodată că a evitat, în perioada mandatului său, dezangajarea a sute de milioane de euro.
„Singurul lucru pe care l-aș mai fi putut face este, eventual (ca o ironie, desigur), să scriu de una singură, în locul Guvernului, proiectele care nu există, să mă ocup de implementarea efectivă a lor și să produc din neant facturile pentru lucrările care nu sunt efectuate, astfel încât să putem face și plățile pentru ceva ce nu există de fapt. Probabil doar atunci Doamna Premier nu ar mai avea ce să critice în legătură cu activitatea mea de Comisar pentru Politică Regională. (…) Deși am obosit sa raspund neadevarurilor lansate gratuit la adresa mea din ultimul timp, ma simt datoare să îmi apăr munca din ultimii ani, a mea și a sutelor de specialiști din cadrul Comisiei Europene și să vorbesc despre mandatul meu de Comisar European pentru Politică Regională.
Nu pot să vorbesc în numele precedenților Comisari, dar afirmațiile Doamnei Prim-Ministru – potrivit căreia Comisarii trimiși de România nu au ajutat țara – sunt absolut regretabile. În primul rând, această afirmație dovedește necunoasterea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene: Comisarul European trebuie să reprezinte toate statele europene și deservește interesul Uniunii Europene, nu al unui partid sau un grup de oameni.”, a scris Corina Creţu pe Facebook.
Pe întreg parcursul mandatului, Corina Creţu a subliniat cp nu şi-a putut uita țara din care provine, iar „doamna prim-ministru știe foarte bine eforturile depuse, dar continuă în mod absolut gratuit campania de denigrare a mea începută de luni de zile.”
„Așa cum sunt convinsă că știți, am preluat mandatul cu o rată de absorbție în cazul României, pentru perioada 2007-2014, de doar 58%, de aceea am creat Grupul de lucru pentru o mai bună implementare în care am inclus ţările cu o rată de absorbtie de sub 60% , în favoarea cărora am aprobat măsuri exceptionale. În cazul concret al Romaniei, acestea se referă inclusiv la fazarea a 40 de proiecte (care ar nu au fost realizate la timp si pentru care Romania ar fi trebuit sa dea banii inapoi), plus finanțarea a 16 proiecte retrospective (proiecte care erau realizate, dar pentru care statul român încă plătea credite), în valoare de aproximativ 1,3 miliarde EUR. Iar prin aprobarea cofinanțării acestor proiecte cu bani europeni, bugetul României a fost degrevat de plata împrumuturilor către instituțiile financiare internaționale. Așadar, datorita acestor masuri, rata de absorbție pentru perioada 2007-2014 a depasit 91%. Am făcut, totodată, eforturi majore să evităm dezangajarea celor 800 de milioane EUR, din cauza proiectelor insuficiente în cadrul Programului Operaţional Regional. În urma zecilor de întâlniri și videoconferințe între experții DG REGIO și specialiștii Guvernului, ca și între mine și miniștrii de resort, am decis să modific POR dublând sumele alocate IMM-urilor și aprobând achiziționarea de ambulanțe moderne și de echipamente de ajutor în caz de dezastre naturale pentru toate județele țării. Acest proiect a fost inițiat de Ministerul de Interne, dar inițial nu fusese introdus în POR. A fost o soluție în beneficiul oamenilor. Sunt, de altfel, soluții concrete pe care le-am identificat pentru îmbunatatirea vietii românilor si, in acelasi timp, salvarea a 800 milioane EUR care riscau a fi definitiv pierdute in anul 2018”, a detaliat Corina Creţu.
Fostul comisar a mai arătat că, în perioada actuală de programare (2014 – 2020), a aprobat pentru România 57 de proiecte majore prevăzute în Programul Operațional Infrastructura Mare (POIMM), Programul Operațional Regional (POR) si Programul Operațional Competitivitate (POC) (sunt proiecte a căror valoare depășește fiecare 50 de milioane EUR, respectiv 75 de milioane EUR pentru proiectele în domeniul transporturilor).
„Am manifestat toată deschiderea pentru găsirea celor mai rapide și fezabile soluții privind construirea spitalelor regionale și m-am adresat în repetate rânduri Guvernului pe marginea acestei teme, fără să primesc vreun răspuns”, a susţinut europarlamentarul Pro România.
Corina Creţu a enumerat apoi proiectele majore semnate în ultimele luni ale mandatului său de comisar:
– autostrada Câmpia Turzii –Târgu Mureș – cu o cofinanțare europeană de 246 de milioane EUR;
– reabilitarea căii ferate Radna-Gurasada-Simeria – cu 1,3 miliarde EUR sprijin financiar european;
– linia de metrou M6, de 609 milioane de euro;
o extinderea sistemului de cadastru, in valoare 313 milioane EUR;
– proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în județele Hunedoara, Alba, Vrancea și Galați,
– proiecte care vizează modernizarea de ecluze și stații de pompare –Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari;
– modificarea Programului Operaţional Infrastructură Mare, prin care vor fi alocate mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii;
– autostrada București – Constanța unde au fost aprobate 226 milioane de euro pentru reabilitarea căi ferate Bucureşti – Constanţa.
– Centura Bucureștiului – finanțarea cu 1 miliard EUR a proiectului de modernizarea la doua benzi pe sens a unor sectiuni din Centura Bucureștiului si construirea unor pasaje, precum si construirea a 51 Km din centura noua cu profil de autostrada a Bucurestiului.
– Modernizarea liniei de metrou M2 – proiectul implică intervenții la materialul rulant și reconstituirea substructurii căii ferate și a instalațiilor electrice și sanitare pe întreaga secțiune de 19 km a liniei de metrou. Proiectul va fi co-finanțat de UE cu aproape 100 de milioane de euro.
– Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Timiș – proiectul vizează dezvoltarea unor sisteme durabile de alimentare cu apă și de epurare a apelor uzate în județul Timiș. Peste 380.000 de persoane vor avea astfel acces la apă potabilă de mai bună calitate.
o Protejarea și reabilitarea zonelor de coastă – Obiectivul principal al proiectului este de a asigura adaptarea la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea eroziunii costiere de-a lungul liniei costiere a Mării Negre din România, în special în zona județului Constanța. Co-finanțarea europeană este de 600 de milioane de euro.
o Inca 4 proiecte noi pentru modernizarea si extinderea infrastructurii de apa si apa uzata in judetele Constanta, Salaj, Ilfov si Cluj sunt în curs de evaluare. Valoarea eligibila a acestor proiecte este de 1,2 miliarde EUR.
„Totodată, am depus toate eforturile și am reușit ca, pentru România, alocarea pe politica de coeziune pentru perioada 2021 – 2027 să fie de 31 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de intervalul 2014 – 2020”, a adăugat fostul comisar european.
