„Am ajuns la Miercurea Ciuc pentru o dezbatere despre viitorul țării noastre. După patru decenii și jumătate am refăcut drumul care mă ducea la Izvorul Mureșului unde se țineau dezbaterile studențești din cele două vacanțe importante ale anului universitar. În aerul de iarnă ciudată cu răbufniri violente, dar și cu lungi perioade de soare molatic prelins peste planurile albe ale poalelor carpatice, drumul a fost plin de bucurii neașteptate, alternate cu întristări obligatorii”, scrie, în Cotidianul, Cornel Nistorescu.
„Ba am făcut ochii mari la toată rețeaua de șosele construită în preajma Brașovului, ba ne-am amărît cînd am dat cu privirea de satele care trădau nevoi și modestie. Ba am fost surprinși de investițiile maghiare în zonă, mult mai vizibile decît cele românești (mai greu de identificat), ba am admirat drumurile bune și peisajul și ne-am întrecut în păreri privind rolul diferit al politicienilor români și maghiari.
Și iar am fost obligat să recunosc că nu-i totuna să fii român în București sau în Timișoara și cu totul altceva în Harghita și în Covasna. Și patria se simte cu totul altfel.
La București este o noțiune aproape desuetă, secundară, mai degrabă de fundal, dacă nu pentru unii chiar inexistentă. La Miercurea Ciuc, patria este ceva palpabil, dureros, chiar fragil, o realitate de fiecare zi, un subiect de mîndrie, un pariu pe seama viitorului și un obiectiv de apărat mereu.
Pentru București patria este un aer pe care eventual îl respiri fără să-l mai simți, în vreme ce la Miercurea Ciuc este un fel de casă de locuit. Este ca datorie fără alternative. O aperi sau o aperi. Nu există o aperi sau pleci.
Față de anii din studenție, dezbaterea de săptămîna aceasta a fost altfel. Și dezbaterea și participarea erau libere. Drept pentru care o mare parte dintre afirmațiile categorice merită reproduse. Mi-am și notat cîteva. Ele au debutat cu una tranșantă, aparținînd lui Adrian Severin, care a spus: „Nu am intrat în NATO și în UE ca să dispărem, ci ca să ne întărim”.
Profesorul Gheorghe Piperea a vorbit despre un Raport al Băncii Mondiale privind neîncrederea în guvernanți și despre sacrificiile pe care trebuie să le facă românii.
Doamna Norica Nicolai a spus că „trebuie să vedem în ce măsură se respectă Legea finanțelor publice pentru a vedea de unde are guvernul bani să plătească atîtea cheltuieli și promisiuni electorale”. Ea a mai spus:„Întrevăd o fractură, cu o criză politică majoră. În ianuarie s-ar putea să intrăm în insolvență”. Tot Norica Nicolai a afirmat că imaginea dificilă pentru români și pentru România „obligă ca intelectualii și forțele capabile să găsească o soluție să se așeze la aceeași masă”.
Octavian Știreanu a vorbit despre pericolul deciziilor europene luate fără consultarea popoarelor din țările membre. Proiectul de modificare a Tratatelor de bază poartă marca lui Guy Verhofstadt. „Un Executiv European puternic poate face din Bruxelles o capitală a deciziilor periculoase. Peste 55.000 de funcționari își apără interesele și puterea lor luînd decizii pentru societăți și popoare pe care nu le simt și nu le cunosc”.
Profesorul Adrian Gorun a lansat imaginea partidelor politice ca grupuri de tip pretorian care își apără interesele.
Și, nu în cele din urmă, Aurelian Pavelescu debutat cu o enormitate, spunînd că „scopul acestor dezbateri este preluarea puterii de stat” pentru că țara se află „încremenită într-o lovitură de stat”. I-am spus atunci că scopul dezbaterilor organizate sub auspiciile unui ziar nu poate fi preluarea puterii, după cum nici partidele nu-și pot propune să scrie ziarele. A. Pavelescu a mai susținut că ” lovitura de stat a fost dată întîi de președintele Traian Băsescu, apoi de președintele Klaus Iohannis. Amîndoi au renunțat la obligația de mediatori, prevăzută de Constituția României”.
Închiderea dezbaterii a aparținut lui Claudiu Dăbău:
„Faptul că manifestarea a avut loc în preajma Zilei Naţionale a României, la Miercurea-Ciuc, relevă şi punctează ideea de unitate, care trebuie să ne ghideze pe toţi cei interesaţi de binele nostru ca ţară şi naţiune”, a conchis Claudiu Dăbău.
Asta a fost dezbaterea de la Miercurea Ciuc. Și tot ce-au încercat să facă Șoșoacă și al său consilier Cozmin Gușă nu merită o picătură de cerneală.
Întreaga dezbatere a fost coordonată de profesorul Andrei Marga”, scrie Nistorescu.
