„Ați văzut depunerea listei de candidați pentru alegerile europarlamentare? Operă de operă! Mai ceva ca Aida! Cu Corul robilor pe margini, cu bătrâni pensionari înrourați de lacrimi. Cu toate televiziunile pregătite pentru transmisii în direct, toate brodate cu Breaking News”, scrie, în Cotidianul, jurnalistul Cornel Nistorescu.
„Să se poată afla în toată lumea. Să vadă toți lista și chipul celor care pleacă în expedițiile de nababi în numele României. Cu „regii”, în mijloc. Cu Mihai Tudose pe post de bîrnă de sprijin și cu emoția curgînd șiroaie pe șanțurile adînci de pe obraz, cu Rareș Bogdan, rujat la cadru și înfloritor, cu Firea în toată firea, sfioasă și păcălită, dar învingătoare, cu ceilalți, fericiți și mîndri că au rămas pe listă. Cu solii pe lîngă și cu cei mai importanți așezați în frunte, cu capetele ridicate spre cer, cu ochii spre viitor. În privirea lor mută se putea citi „Schengen-Schengen” și ”euroi-euroi-euroi!”, ca un țipăt, ca o promisiune, ca o lozincă. Numai că nu strigau:
– Jurăm, Jurăm!
Fiecare așezat în coloană pe un loc al său, după repetiții conduse de un regizor, așezați după rang, după poziția pe listă, după ce-au dat (în timp) cu cei mai mici mai în spate, dar să se vadă și ei printre cei măreți. Cu aplauze, cu admirație ca la o sărbătoare de primăvară a hoților și a datornicilor.
Depunerea listei a fost gîndită ca o lansare de document istoric rămas de la Mihai Viteazul, ca un proiect de Tratat modificat, ca o găină dusă la nuntă cu lăutari, ca o Declarație de independență, ca un montaj măreț de minciună politică meșterită în lipsă de treburi mai serioase și de program. De vorbit, au tot vorbit pînă le-au scîrțîit maxilarele. De făcut, habar n-au. De scris, primesc de la alții. De depus, asta da.
Este muncă grea, este istorie, este angajament, este operă politică. Este comunicare. Adică imagine. Imagine a imaginii lor de export, boită peste cea de înjurați de popor. Cadru decupat în rama timpului din filmul lor de succes. O făcătură îngrijită în neliniștea și nemulțumirea celorlalți.
Ce mai, o depunere de listă, alt rahat festiv, operă politică de primă mînă a unor politicieni de mîna a paișpea!”, scrie Nistorescu.
