„Parcă am locui într-un enorm stadion. Sau în prejma lui. Și toată Europa ar juca fotbal, ar antrena, ar tunde gazonul, ar spală echipamente și ar umfla mingi sau ar sta în tribună și ar chibița. Și toți ar vorbi aceeași limbă, ar schimba informații și s-ar întreține din aceeași ocupație”, scrie, în Cotidianul, jurnalistul Cornel Nistorescu.
„În stația de autobuz de pe Bulevardul Magheru așteaptă cîțiva. Vorbesc câte doi. Mai vine unul. Nu se cunosc și nu se salută. Stă cîteva secunde și hodoronc-tronc zice:
¬-Pleacă Edy?
-Pleacă, dom’le, cum să nu plece! La cîți bani îi dau, de ce să nu meargă?
-Și cum vorbește cu ei?
-Eh, simpu. Pă engleză! Îi dau si traducător!!
-Și ce face? Îi zice, strigă,mă, la ăla să tragă.
Unii zîmbesc, altul zice:
-Pînă traduce s-a dus faza!Hă-hă!
-S-a dus baba cu colacii, zice altul.
Toți știu unde pleacă Edy și de ce. Nu cer detalii. Parcă Edy ar locui cu ei în aceeași curte. E un nepot și au vorbit cu el, cu tac-su și știu și cînd bea apă și ce ciorapi poartă.
Sunt zile în care trăim într-o lume mai mică, cu un singur limbaj și cu un singur subiect.
Unul dintre ei schimbă subiectul.
-Iar se fac trejcinci de grade!
-Da, îi răspunde altul.
Sec, ca și cum n-ar avea chef să intre in joc. Ceilalți nu mai zic nimic. Nu vor să omoare subiectul.
-Mie îmi pare rău de portughezi!
-Și mie!
Are un aliat.
-Ai văzut cum a plîns Ronaldo?
-Mie, de elvețieni! Mititei da’ ai dracului!
-De-aia au bani.
Nu răspunde la provocarea cu Ronaldo. Probabil nu-l suportă.
Cei care trec prin fața lor vorbesc despre altceva, deși ai putea fi tentat să-i bănui că se învîrt în jurul aceluiași subiect. Parcă ar fi într-o boală care contaminează, într-un spital așezat în jurul unui gazon.
Sărbătoarea fotbalului european a cuprins și România. Nu se mai plînge nimeni, în ciuda faptului că Naționala a cîștigat un singur meci și că fotbalul românesc este păpușat de Dâncu et comp. O fi venit Ziua Îngăduinței! Am ieșit din cursă, dar a fost frumos. Nu ne-am făcut de rîs. Am jucat cu spectatorii mai spectaculos decît cu echipa.
Felul chinuit în care a fost organizată primirea echipei naționale la baza de la Mogoșoaia mă face să cred că băieții care conduc Federația și cei care îi dirijează s-au speriat de ce ar putea să iasă dacă valul galben din Germania se întinde și peste România”, scrie Nistorescu.
