„Poliția Română se străduiește să mute problema drogurilor din curtea ei pe seama consumatorilor. Și ca să-și arate preocuparea sa pentru prinderea acestora se chinuie intelectual și juridic să reglementeze depistarea lor. Nu a distribuitorilor și a rețelelor, ci a bietului utilizator. Ca să-și consolideze poziția, ca să poată aborda pe oricine, poliția visează să tragă cu legea în toată populația, exact ca vînătorul beat care a pornit cu tunul după cîteva vrăbii”, scrie jurnalistul Cornel Nistorescu, în Cotidianul.
„Scandalul OUG 84/2024 mărește puterea de control a poliției asupra cetățeanului. Bogdan Despescu, doctor dubios în științe (acuzat de plagiat) și etern secretar de stat la Ministerul de Interne (om cu limbaj și frizură de ofițer din filmele despre război, considerat prieten al SRI), conduce operațiunea de încălecare a cetățeanului. Și el, și premierul, și ministrul Justiției alcătuiesc un fel de gașcă de Buzău. Despescu este din Nehoiu, iar Predoiu a copilărit la Pleșcoi, din copilărie rămînînd un admirator al Elenei Udrea. Se mai spune despre Despescu un lucru neconfirmat: că a fost unul dintre oamenii lui Florian Coldea în Poliția Română.
Consumatorul de droguri este vînat cu lupa legislației și cu disprețul agentului și al conducerii ministerului. Cît pentru aplicarea legii, cît pentru alte motive. Orice conducător auto suspect după criteriile aproximative ale organului poate fi oprit și pus să sufle sau să accepte testarea. Dacă refuză, are carnetul suspendat pentru minimum trei zile. Dacă este cu familia în autoturism, o trimite la gară. Nu primește o dovadă care să-i permită să ajungă acasă sau la spital, unde să facă un test. Drug test-ul polițaiului nu este probă. Este doar un instrument de lucru. Proba juridică vine de la INML. Dacă după trei zile, conducătorul auto este depistat pozitiv se alege cu dosar penal. Dacă nu, umblă după carnet. La 3 zile de la testare poate începe recuperarea carnetului de conducător auto care, în unele cazuri, ține cît niște săptămîni de post.
Incoerența juridică a OUG 84 ține cît de gîndirea lui Bogdan Despescu, cît de abilitatea ministrului Cătălin Predoiu de a se face că lucrează, precum și de avizele eliberate de Ministerul Justiției. Acestea din urmă indică și nivelul parfumat de pregătire juridică a Alinei Gorghiu. Cătălin Predoiu cel lunecos chiar susține despre OUG 84:
„Această ordonanţă nu este un demers izolat al MAI, este o măsură care se înscrie într-o politică pe care am cerut-o şi am impus-o la MAI, încă de la preluarea mandatului. A fost în mod repetat citată trunchiat declaraţia subsemnatului în sensul că lupta cu drogurile a fost pierdută. Este o declaraţie mai largă, pe care am făcut-o la preluarea mandatului, şi nu la jumătatea lui, şi care a inclus şi comandamentul de a întări această luptă, de a iniţia măsuri împotriva traficului şi consumului de droguri, inclusiv la volan şi de a câştiga această luptă”.
Preocuparea excesivă și ostentativă a celor de la Interne (și nu numai) de a se sui cu picioarele pe consumator (uneori chiar pe potențialii consumatori) ne trimite cu gîndul la responsabilitatea tuturor de a combate distribuția. O vînătoare a amatorilor de prizat pentru a ascunde amploarea distribuției și controlul acesteia. Starea generală a consumului de droguri în Romania nu este semn de viciu popular, ci de incapacitate a instituțiilor statului de a o bloca sau de a diminua distribuția.
Există o incapacitate a acestor instituții de a depista și sancționa rețele de distribuție a drogurilor și, pe cale de consecință, ne obligă să presupunem că oamenii legii au rolul lor, chiar interese și beneficii. Un fost ministru vorbea mai zilele trecute de implicarea unor servicii secrete străine în piața drogurilor ca sursă importantă pentru bani negri.
Mai rămîne de pus o întrebare: cine cercetează implicarea polițiștilor, mai mici sau cu funcții mai importante, a ofițerilor din Serviciile secrete și a eventualilor beneficiari din lumea politică în afacerea drogurilor?
Nu are rost să așteptăm un răspuns în problemă. Cercetarea dosarelor care implică decese a rămas fără răspuns. E cazul împușcatului cu mai multe gloanțe din scara blocului Monte Carlo din timpul pandemiei. Cum s-a încheiat? Sau a celui împușcat la Brăila. Știți ceva despre rezultatele cercetărilor privind persoanele responsabile și de eventuale sancțiuni? Anchetele interne din Poliție sau din Serviciile Secrete sunt gropi fără fund. Cazurile grave din Ministerul de Interne sunt cercetate prin anchete organizate între ei. Nu mai sunt de competența Parchetelor militare și se termină mai întotdeauna în ceață.
Deja OUG 84, act care deschide vînătoarea de conducători auto, nu-i decît o extindere de putere pentru polițaii și șefii lor și o modalitate de a măguli electoratul pentru a arăta înainte de alegeri că poliția este îngrijorată și se face că lucrează chiar și atunci cînd este amestecată în marile învîrteli în materie”, scrie Nistorescu.
