„Ne-am dat dracului! Un Ong păstorit de doi tineri din comuna Săvădisla, satul Vlaha, județul Cluj, după ce au stîrnit nenumărate campanii publice și proteste, au chemat alte asociații la poarta Palatului Cotroceni să-i bată obrazul lui Nicușor Dan. S-au dus să conteste propunerile de procurori făcute de ministrul Justiției. Așa cum ne anunță Declic, protestul a fost intitulat sugestiv ,,Cu ochii pe Cotroceni și numirea procurorilor” și a fost organizat de Comunitatea Declic, alături de Corupția Ucide, Inițiativa România, Inițiativa Timișoara, Reset Iași, Alternativă Civică Timișoara, În Stradă, Tineri Liberi, Agent Green și Rezistența Civică Galați” și alte organizații asemănătoare”, scrie, în Cotidianul, Cornel Nistorescu.
„Ce a constatat vigilenta comunitate Declic stînd cu ochii pe procurori?
„Sunt toxici! Toxici pentru independența justiției, toxici pentru încrederea oamenilor în dreptate, toxici pentru procurorii onești care încă mai cred în misiunea lor de aflare a adevărului. Când propui ca șef peste parchetele țării un procuror care ține în brațe un abuzator de copii, când insiști cu aceiași procurori care au anihilat lupta anticorupție din ultimii ani nu faci altceva decât să confirmi că justiția a fost acaparată. Ieșim din nou în stradă pentru justitie și-i cerem președintelui Nicușor Dan să oprească gruparea Voineag-Florenta din a distruge și fărâma de încredere pe care societatea o mai are în magistratură” (declarația aparține lui Alexandru Haiduc, coordonatorul campaniei Declic intitulată „Fără gruparea Voineag-Florența la marile parchete!”.
Presupun că mulți cititori știu suficient de multe și despre alte campanii ale aceluiași ong. La aniversarea celor 10 ani, Declic chiar s-a mîndrit cu cîteva dintre ele. Sună ca niște denumiri de bătălii dintr-o carte de istorie recentă.
„Am forțat Parchetul General să acționeze împotriva extremismului, Am obținut anchetarea lui Călin Georgescu, I-am spus „pa” lui Sebastian Burduja, Am obținut interzicerea petardelor pentru publicul larg”.
„Locată” în județul Cluj și extrem de activă pe internet, Declic a mobilizat proletariatul digital la multe proteste și a umplut de cîteva ori Piața Victoriei. De data aceasta, Declic a depășit orice așteptare. A chemat la un protest la poarta celui pe care l-au susținut să ajungă președintele României. Toate ong-urile pomenite mai sus și care s-au alăturat demersului au pus umărul la victoria lui Nicușor Dan. Iar președintele, primitor și generos cu cei care l-au susținut, îndatorat, ca și în cazul Răzvan și Dani, a ieșit la portiță și i-a tratat cu explicații:
“Ce pot să vă spun e că numirile pe care le voi semna mi le voi asuma. Procurorii numiți de mine vor avea girul meu. Am de o sută de ori mai multe informații despre parchete decât aveți dvs”, le-a spus titularul Palatului.
Nu am mai multe detalii despre reacția comunității progresiste strînsă la porțile Cotrocenilor. Presupun că o undă de nemulțumire va fi licărit prin sufletele ei. Erau obișnuiți ca toți cei vizați, după protestele lor, să o încurce. Cum să supraviețuiască Lia Savonea în fruntea ÎCCJ? Cum să lipsească procurorii care să reprezinte USR?
Din dorința de a afla ce îi „mînă în luptă”, am încercat o scurtă documentare. Sunt nenumărate semne de întrebare. Cu ajutorul Inteligenței artificiale, am dat peste datele de bază.
„Sediul oficial al Asociației Declic este înregistrat în Cluj-Napoca, însă membrii fondatori ai familiei Pencea-Brădățan (Roxana Pencea-Brădățan și Tudor Brădățan) sunt asociați adesea cu un stil de viață rural și proiecte de sustenabilitate în afara marilor centre urbane. Deși organizația funcționează în principal ca o comunitate de activism online, aspectele relevante privind prezența lor în mediul rural includ:
Locație și activitate: Tudor și Roxana Pencea-Brădățan locuiesc și își desfășoară activitatea din satul Vlaha (comuna Săvădisla, județul Cluj), unde au promovat constant modele de viață sustenabilă și agricultură de proximitate.
Contextul fondării: Asociația a fost înființată în anul 2009 în Cluj de către cei doi, alături de Sorana Olaru Zăinescu”.
Ei bine, de aici conduce protestele un grup de militanți care a devenit un instrument important în politica României. Unii îi consideră un fel de voce a poporului. Alții, un instrument de manevrare a puterii. Ba chiar o mică afacere pentru o slujbă interesantă și plină de evenimente.
Voi reveni mai pe larg în zilele următoare!”, scrie Nistorescu.
