Comisia Europeană a adoptat vineri un mecanism de control al exporturilor de vaccinuri anti-COVID-19 produse în statele UE, pentru a împiedica ieşirea din blocul comunitar a unor cantităţi de vaccin care, în virtutea contractelor încheiate cu companiile farmaceutice, sunt destinate statelor membre.
Obiectivul este ”să avem informaţii exacte despre producţia de vaccinuri şi să ştim unde doresc companiile să le trimită”, a explicat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, citat de AFP. Executivul comunitar a luat această decizie – valabilă până la sfârşitul lunii martie – în urma disputei sale cu compania farmaceutică britanico-suedeză AstraZeneca. Aceasta din urmă, invocând probleme de randament al producţiei, a anunţat că în primul trimestru va putea livra doar 60%, apoi numai un sfert, din cantitatea de vaccin ce urma să fie furnizată blocului comunitar. În urma acestui anunţ, Comisia Europeană a cerut companiei AstraZeneca să redirecţioneze către UE doze de vaccin produse la cele două fabrici ale sale din Marea Britanie, dar AstraZeneca a răspuns că producţia acestora este alocată britanicilor, susţinând că aşa prevede contractul semnat cu guvernul de la Londra cu trei luni înaintea celui semnat cu Comisia Europeană. Dar, conform Comisiei Europene, AstraZeneca s-a obligat prin contract să livreze către UE şi vaccinuri produse în fabricile din Marea Britanie, pe lângă cele produse în alte două fabrici din UE. În urma acestei controverse, executivul comunitar şi compania farmaceutică au convenit să publice contractul, ceea ce au făcut vineri (în ziua când Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a autorizat vaccinul AstraZeneca), însă într-o versiune redactată pentru ascunderea unor prevederi confidenţiale, inclusiv cele legate de calendarul livrărilor. În secţiunea referitoare la unităţile de producţie, contractul menţionează, potrivit Reuters: ”AstraZeneca va depune toate eforturile rezonabile pentru a produce vaccinul în siturile de producţie localizate în interiorul UE (care exclusiv în înţelesul acestei secţiuni 5.4 va include Regatul Unit). În momentul în care a fost semnat acest contract, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord nu mai făcea parte din UE, dar era în vigoare perioada de tranziţie în care a aplicat majoritatea regulilor UE, perioadă încheiată la 1 ianuarie.
Sursa: PRESSONLINE
