Turismul românesc a pierdut peste 60.000 de oameni în ultimii doi ani din cauza pandemiei, oameni care au migrat spre alte sectoare, ceea ce reprezintă o gaură mare pentru industrie, iar din cauza nivelului scăzut al salariilor nu reuşim să atragem alţii în acest sector, a declarat Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR) şi membru în Consiliul Director al Alianţei pentru Turism (APT), într-un interviu pentru AGERPRES.
Acesta a precizat că sectorul are nevoie de un sprijin fiscal, pentru o anumită perioadă de timp, în vederea atragerii forţei de muncă în turism, de tipul celor implementate în industria construcţiilor sau în IT.
Preşedintele FIHR a mai vorbit în interviu despre reinventarea turismului românesc, planul organizaţiilor din sector pentru recâştigarea încrederii consumatorilor, dar şi despre importanţa ridicării restricţiilor în perioada următoare pentru redresarea sectorului.
Nu în ultimul rând, Călin Ile a avertizat asupra crizei energetice care afectează serios sectorul şi susţine că o creştere a preţurilor turistice este inevitabilă, dar aceasta va trebui să se vadă şi printr-o creştere a calităţii serviciilor.
AGERPRES: Cum arată turismul românesc şi industria ospitalităţii la doi ani de la începerea pandemiei?
Călin Ile: Suntem în faţa unor schimbări profunde generate de pandemie. Turismul românesc şi nu numai românesc trebuie să se reinventeze. Pandemia a adus prejudicii extrem de mari, atât în veniturile noastre şi în sustenabilitatea afacerilor cât şi schimbări în comportamentul consumatorilor, iar acestea ne obligă să ne schimbăm şi noi. Schimbarea nu e uşoară, din păcate avem această criză a forţei de muncă, venim decapitalizaţi după doi ani de prejudicii enorme, iar provocările sunt mari. Dar se văd semne de optimism, întrucât cererea creşte, apetitul populaţiei pentru servicii turistice e mare, mai ales după doi ani de frustrări şi de absenţă pentru marea majoritate, astfel încât acest apetit în creştere şi combinat cu adaptabilitatea operatorilor din turism va da naştere unei noi perioade bune a turismului, să spunem pentru 4-5 ani, începând cu 2022-2023.
AGERPRES: Câte unităţi din industria ospitalităţii s-au închis şi câţi angajaţi estimaţi că au dispărut din sectorul turismului în aceşti doi ani?
Călin Ile: Nu avem cifre statistice, dar nu s-au închis foarte multe, sub 10%, pentru că am plecat după un an 2019 foarte bun, astfel încât marea majoritate a operatorilor au avut rezerve ca să facă faţă anului 2020, iar anul 2021 a însemnat deja o uşoară creştere, a însemnat şi venirea acestor ajutoare date de stat, astfel încât mulţi au reuşit, prin ajustări şi prin adaptări, să treacă şi anul 2021. Ba din contră, am văzut un apetit pentru investiţii în turism în această perioadă, ceea ce ne bucură şi ne dă speranţă. În ceea ce priveşte angajaţii, estimările noastre sunt că am pierdut circa 60.000 de oameni din turism, oameni care au migrat spre alte sectoare, mai predictibile – IT, delivery, curierat. Aceşti 60.000 de oameni reprezintă o gaură mare pentru industria noastră şi nu reuşim să atragem alţii şi din cauza nivelului scăzut al salariilor, atât cât ne permite sustenabilitatea afacerilor. De aceea credem că sectorul nostru are nevoie şi de un sprijin fiscal, pe o perioadă de timp, pentru atragerea forţei de muncă. Noi am făcut un studiu cu PriceWaterhouseCoopers (PwC), pe care o să-l lansăm în curând şi care arată nevoia unui sprijin fiscal pentru forţa de muncă din turism măcar pentru o perioadă limitată de timp.
AGERPRES: Cum anume vedeţi acest sprijin fiscal pe care îl solicitaţi de la Guvern? Poate fi similar cu cel din industria construcţiilor?
Călin Ile: Nu avem la această oră nicio formă de sprijin pentru angajaţii din turism care vin după doi ani de întrebări şi îngrijorări privind sectorul în care lucrează. Am pierdut mulţi dintre angajaţi şi pentru a-i recâştiga ar trebui ca temporar să le oferim anumite avantaje fiscale. Au făcut-o şi Franţa şi SUA şi Spania, cred că ar trebui să o facem şi noi. Alianţa pentru Turism va lansa zilele următoare un studiu privind astfel de măsuri, un studiu realizat împreună cu PwC care vine cu soluţii pentru forţa de muncă din turism. Printre scenarii este şi cel folosit în industria construcţiilor sau cel din IT, dar şi altele. Şi să nu uităm de necesitatea reglementării bacşişului ca stimulent important pentru cei care lucrează în sector atunci când fac o muncă de calitate.
AGERPRES: Aţi spus că turismul românesc trebuie să se reinventeze. Cum vedeţi această această reinventare?
Călin Ile: Este vorba în primul rând de o schimbare de mentalitate. Trebuie să privim cu responsabilitate mai mare aceste servicii pe care noi le oferim turiştilor cu gândul de a le aduce satisfacţie. Şi asta va aduce în primul rând o creştere a calităţii serviciilor şi implicit o creştere a numărului de turişti mulţumiţi. În acelaşi timp aşteptăm responsabilitate şi din partea autorităţilor locale şi centrale atunci când vine vorba de implicarea în susţinerea turismului. Aşteptăm, de asemenea, responsabilitate şi din partea turiştilor noştri, să ne gândim ce contribuţie importantă putem avea noi ca turişti în a păstra curăţenia într-o destinaţie, de a respecta alţi turişti aflaţi şi ei în vacanţă, de a susţine unităţile şi angajaţii corecţi şi muncitori. Reinventarea trebuie să ţină totodată cont de digitalizare, sustenabilitate, noile tendinţe cheie din turism.
AGERPRES: Aţi menţionat şi că există un apetit pentru investiţii în turism în această perioadă. Puteţi exemplifica?
Călin Ile: Au crescut în special investiţiile în zonele de leisure, zonele de vacanţă. Nu putem să nu remarcăm investiţiile din sudul litoralului, din Delta Dunării, zona balneară sau din staţiunile de ski din ţară. Şi oraşele importante înregistrează investiţii consistente, şi aici mă refer la Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi sau Bucureşti. Vorbim atât de investiţii mari, cât şi de investiţii mai mici, vorbim de hoteluri, pensiuni, centre de agrement sau restaurante. Este foarte bine că se întâmplă asta.
AGERPRES: Care consideraţi că va fi impactul pentru turismul intern o dată cu reintroducerea voucherelor de vacanţă?
Călin Ile: Voucherele de vacanţă anuale sunt în valoare de circa 300 de milioane de euro, care raportat la o piaţă turistică de circa 6 miliarde la nivelul anului 2019, înseamnă circa 5%. Este mai degrabă important semnalul pe care îl dăm românilor de a-şi face în continuare vacanţe şi în ţară, de a descoperi noi atracţii turistice din România. Impactul este unul important şi din punct de vedere financiar, vor ajuta cu siguranţă mulţi operatori (din zonele de leisure cu predilecţie) şi vor contribui la diminuarea deficitului balanţei comerciale din turism, una din păcate încă extrem de deficitară.
AGERPRES: Care e cea mai mare problemă pe care o întâmpină domeniul turistic în prezent, după doi ani de pandemie?
Călin Ile: Sunt două mari probleme. O mare problemă e criza forţei de muncă. Am pierdut foarte mulţi angajaţi care şi-au pierdut încrederea în sectorul nostru, datorită acestor fluctuaţii: deschidem, închidem, avem piaţă, nu avem piaţă. Cea de-a doua problemă este modul în care vom recâştiga încrederea consumatorilor în a consuma serviciile noastre cât mai repede cu putinţă.
AGERPRES: Cât de mult vă afectează restricţiile în vigoare?
Călin Ile: Credem că aceşti doi ani de criză au fost de fapt o criză de mobilitate, lumea nu a putut circula din cauza restricţiilor. Drept urmare ridicarea restricţiilor este o condiţie obligatorie pentru revenirea turismului şi aşteptăm ca deja de la început de martie statul să dea semnale de ridicare a tuturor restricţiilor, să permită organizarea evenimentelor, să permită circulaţia oamenilor şi capacitatea maximă a unităţilor de turism, pentru că intrăm într-o zonă în care partea medicală poate fi depăşită. Ştim că vara e ceva mai facilă pentru pandemie, drept urmare aşteptăm ca la început de martie să se ridice toate restricţiile şi sectorul să poată funcţiona liber.
AGERPRES: Cum s-au schimbat aşteptările clienţilor după aceşti doi ani în care au fost foarte multe restricţii pentru sector?
Călin Ile: Noi, ca operatori din turism, suntem obligaţi să avem o relaţie de comunicare mai bună cu clienţii noştri, să le dăm semnale că facem toate eforturile ca ei să beneficieze de un serviciu de calitate la un preţ corect, şi avem mult de lucru să transmitem acest mesaj, pentru că există diverse curente care spun că noi vindem prea scump şi avem servicii proaste, şi numai prin comunicare cu ei vom câştiga. Partea bună este că observăm apetit în creştere din partea turiştilor pentru a consuma serviciile noastre, iar asta ne bucură şi ne obligă să venim în schimb cu servicii cât mai bune şi la preţurile corecte. Noi, cei din turism, trebuie să ne asumăm acest angajament, că vom presta servicii mai bune pentru turişti.
AGERPRES: Aveţi un plan concret pentru a recâştiga încrederea consumatorilor?
Călin Ile: Planul nostru este de a comunica cât mai bine cu turiştii prin toate canalele posibile, de a susţine campanii de promovare cum este de exemplu campania ‘România în Inima mea’. Vom susţine toţi investitorii care vin cu proiecte noi, moderne, adaptate tendinţelor actuale. Credem că apariţia unor noi unităţi hoteliere, restaurante sau de agrement vor duce la un echilibru şi din punct de vedere al raportului cerere/ofertă, ceea ce se va vedea ulterior şi în nivelul preţurilor prestate de operatorii din turism. Susţinem cu toată tăria nevoia de a creşte nivelul prestaţiilor noastre, de a educa forţa de muncă din turism.
AGERPRES: Din păcate, lumea iese din criza provocată de pandemie pentru a intra într-o alta, în criza energetică. Cât de afectat este sectorul de creşterea preţurilor la energie?
Călin Ile: Problema energetică este pentru noi o problemă majoră, pentru că suntem consumatori serioşi de energie, mai ales în zonele de spa, tratamente, piscine, unde hotelurile consumă multă energie. Aşteptăm şi noi măsurile pe care le va lua statul, ca să compensăm creşterea preţurilor. De asemenea, ne implicăm în tot felul de iniţiative care să reducă consumul energetic, să treacă pe variante sustenabile de energie. Sperăm că PNRR va aduce suportul şi resursele necesare care să poată fi accesate şi de operatorii din turism, încât să-şi reducă costurile cu energia. Dacă această criză va dura mai mult de 6 luni, vom avea mari probleme să asigurăm profitabilitatea afacerilor noastre şi probabil că se va vedea într-o creştere inevitabilă de preţuri, cum deja am văzut în vestul Europei. Se observă creşteri de 10-15% încă de vara trecută, ba mai mult, acum, cu creşterea preţurilor energiei şi cu creşterea salariilor, credem că o creştere a preţurilor turistice e inevitabilă. Important e însă că pe această creştere a preţurilor să se vadă şi o creştere a calităţii serviciilor.
AGERPRES: Cum vedeţi situaţia din Ucraina pentru sectorul turistic din România? Declanşarea războiului în această zonă va avea un impact direct pentru sector şi pentru turiştii români?
Călin Ile: Situaţia din Ucraina este una extrem de complicată şi nu ştim cum va evolua. Faptul că suntem stat NATO contează extrem de mult şi sperăm că ne va proteja ca ţară şi implicit ca economie şi turism. Nu am văzut încă anulări de vacanţe, este totuşi prea devreme să vorbim de impact. Totuşi, faptul că noi depindem în mică măsură, din păcate, de turismul de incoming, va face ca impactul să nu fie unul extrem de important. Vom continua să ne bazăm pe turismul intern, pe apetitul crescut pentru vacanţă ca urmare a ieşirii din pandemie, pe anumite evenimente punctuale şi poate chiar şi pe creşterea deplasărilor de business din zonă (inclusiv cu interes militar probabil). Ca impact în forţa de muncă ne putem gândi şi la captarea în sectorul nostru a posibililor refugiaţi din Ucraina, care vor dori să îşi găsească repede ceva de lucru, iar turismul îi poate integra repede şi destul de uşor.
În urmă cu doi ani, pe 26 februarie 2020, a fost confirmat primul caz de infectare cu noul coronavirus din România, la un bărbat dintr-o localitate din judeţul Gorj. Din acel moment, România a intrat în ”zodia” pandemiei, iar autorităţile au început să impună restricţii şi să ia măsuri de izolare sau carantinare.
Sursa: PRESSONLINE
