Perspectivele economiei româneşti pentru acest an se menţin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflaţie, după doi ani cu rate modeste de creştere economică, de 0,9% în 2024 şi 0,7% în 2025, susţine viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR.
„Economia României traversează în prezent o perioadă dificilă. Incertitudinile din mediul internaţional s-au suprapus cu cele generate de situaţia politică şi guvernamentală internă. În acest context, costul deciziilor economice creşte, iar prudenţa şi responsabilitatea trebuie să devină criterii esenţiale în conduita politicilor economice. După doi ani de evoluţii modeste, cu rate de creştere economică de 0,9% şi 0,7% în 2024 şi 2025, perspectivele pentru acest an se menţin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflaţie. Scăderea consumului şi output-gap-ul puternic negativ pe parcursul acestui an semnalează tranziţia către un nou model de creştere, care să nu mai fie bazat pe deficite şi consum, iar investiţiile să preia, mai puternic şi durabil, rolul de driver al creşterii economice”, afirmă Cosmin Marinescu, într-un mesaj transmis în deschiderea Forbes CEE Forum.
În ceea ce priveşte inflaţia şi finanţele publice, acesta arată că procesul de consolidare bugetară trebuie să continue şi în 2027.
„Inflaţia a intrat recent pe o traiectorie descendentă, prin reducerile ferme din lunile de vară, de circa 4 puncte procentuale, ca efect de bază, de la inflaţia de 10,4% în iunie la 6,2% în august. În continuare, prognozele indică o inflaţie care poate depăşi sensibil 6% la sfârşitul anului, cu revenire în intervalul ţintei în ultimul trimestru din 2027. În planul finanţelor publice, consemnăm reducerea consistentă a deficitului bugetar, însă această performanţă bună, obţinută în condiţii politice dificile, indică totodată nevoia ca procesul de consolidare bugetară să continue, în mod susţinut şi credibil şi în 2027”, susţine Marinescu.
Potrivit acestuia, datoria publică a depăşit nivelul de referinţă de 60% din PIB, ceea ce se reflectă în creşterea îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, prevăzute la peste 3% din PIB în bugetul anului curent.
„Deficitul balanţei comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât ne aşteptam. Această ajustare survine îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creşteri notabile a exporturilor. De fapt, este o corecţie a cererii interne, nu un câştig de competitivitate”, a menţionat viceguvernatorul BNR.
Acesta consideră că actualul model de creştere şi-a atins limitele.
„Sunt tot mai evidente, în condiţiile actuale, limitele modelului de creştere bazat pe competitivitate prin costuri reduse, forţă de muncă ieftină, exporturi cu valoare adăugată mică şi stimularea consumului. Aceşti factori şi-au adus aportul, şi-au dovedit cândva utilitatea, dar acum nu mai pot susţine nevoile de dezvoltare ale economiei noastre. Avantajul de cost se erodează pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană. Şi din acest motiv este necesară trecerea către un model calitativ de creştere economică. Noul model ar trebui să sprijine extinderea lanţurilor de producţie locale, creşterea productivităţii muncii şi stimularea investiţiilor în tehnologii şi în capitalul uman”, a subliniat Cosmin Marinescu.
În opinia sa, sustenabilitatea finanţelor publice reprezintă prima condiţie pentru configurarea noului model de creştere.
„Prima condiţie este sustenabilitatea finanţelor publice şi gestionarea responsabilă a bugetului, în special a fondurilor europene. Proiectele care generează valoare pentru economie sunt cele care reduc costurile de transport şi energie, susţin educaţia şi sănătatea, permit firmelor şi mediului de afaceri să se extindă, angrenând deci capitalul privat. În plus, pentru companii, sustenabilitatea finanţelor publice se traduce în predictibilitate. În lipsa ei, orizontul decizional se scurtează”, explică acesta.
O altă condiţie vizează finanţarea şi capitalizarea companiilor.
„A doua condiţie vizează infrastructura financiară a creşterii economice – capitalizarea, structura finanţării companiilor şi disciplina la plată. Este evident că o creştere economică sustenabilă implică un sector corporativ rezilient, care să înfrunte riscurile de neplată şi lichiditate. România are în prezent cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniune, dar şi cel mai mare grad de utilizare a creditului comercial, iar sănătatea financiară a firmelor ţine, în bună măsură, de identificarea unor soluţii adecvate la problema subcapitalizării”, a afirmat Marinescu.
A treia condiţie se referă la schimbarea modului în care România concurează pe pieţele internaţionale.
„A treia condiţie este trecerea de la competitivitatea prin cost la cea bazată pe calitatea produselor exportate, pe inovare şi tehnologie. Nu putem râvni la poziţii superioare ale economiei româneşti în lanţurile valorice internaţionale dacă nu investim în calitate, inovare şi tehnologie, care să ridice competitivitatea produselor româneşti”, a subliniat acesta.
Marinescu susţine că România trebuie să aleagă între ritmuri modeste de creştere şi realizarea reformelor necesare.
„Există o formulare a lui Paul Krugman pe care economiştii obişnuiesc să o citeze: productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul. Exact aceasta este alegerea pe care o avem de făcut în prezent. Acceptarea unor ritmuri modeste de creştere economică sau realizarea schimbărilor dificile şi a reformelor necesare. Maturitatea economică la care România a ajuns ne obligă la o evaluare mult mai atentă a direcţiilor şi deciziilor de politică economică. Întrebarea relevantă nu mai este cât de repede putem creşte, ci cum putem construi acum pentru a creşte sustenabil în viitor. Sperăm că perioada de incertitudine guvernamentală se va încheia curând, cu revenirea la predictibilitate, pentru ca eforturile de consolidare de până în prezent să faciliteze, în perioada următoare, sustenabilitatea financiară şi creşterea economică, atât de necesare”, a adăugat viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.
Sursa: AGERPRES
