„Schema-i veche, prostu-i nou! Și mă refer aici la personajul ce a polarizat, în ultimul an, atenția negativă a românilor. E vorba de Ilie Bolojan. Cine este Ilie Bolojan? Sau ce ne amintim, pe scurt, despre Ilie Bolojan? Că s-a vorbit despre el, vreo 20 de ani, ca despre un mare profesionist al administrației, o speranță a politicii românești, fără, însă, să fie testat. El a fost un administrator bunicel, dar în plan local și județean. Ce s-a întâmplat, însă, atunci când a fost promovat la centru, după cum se spune? Ei bine, a venit în urma marelui eșec al lui Nicolae Ciucă la prezidențiale, la cârma PNL-ului. A scos un scor de vreo 14% cu PNL-ul. Fără Bolojan, probabil scorul era undeva pe la 12%. Deci a înregistrat un progres, dar rezultatul a fost unul modest. A fost promovat, apoi, președinte al Senatului, unde a zis că începe o reformă. N-a mai început-o. Adică a început-o, dar n-a făcut nimic. Și s-a aburcat direct în poziția de președinte interimar al României, însărcinat cu corectitudinea alegerilor în ceea ce privește organizarea și mediul electoral. Vi se pare că ar fi reușit, din această postură, să facă ceva bun, în campania din 2025? N-a făcut nimic. N-a fost deloc echilibrat mediul politic. Și doar pentru faptul că nimeni nu a anchetat alegerile din mai 2025, adică de acum un an, par a fi fost corecte”, scrie, pe solidnews.ro, analistul politic Cozmin Guşă.
„Ca premier, scos cu forcepsul, Ilie Bolojan a dezamăgit de la cap la coadă. Nimic din ceea ce era just și și-a propus la început n-a mai realizat. A ținut partea îmbuibaților din mediul administrativ, a sinecuriștilor, ca să zic așa, iar, în planul administrării macroeconomiei, s-a îndreptat exact împotriva capitalului românesc, făcând avantaje nepermise capitalului extern. În ceea ce privește categoriile sociale, nu țin minte ca vreo categorie socio-profesională să-și fi declarat mulțumirea față de vreo realizare a lui Ilie Bolojan; nici profesorii, nici medicii, nici muncitorii simpli, nici pensionarii, nici studenții, nici elevii, nici mamele, nici bunicile, nimeni! N-am auzit nicio categorie socioprofesională să-l laude.
Însă, apropo de „schema e veche, prostu-i nou”, imediat după ce a fost trântit la cel mai mare scor parlamentar din istorie, prin moțiunea de cenzură, un nou Bolojan a fost construit cu ajutorul Inteligenței Artificiale, un Bolojan la care trebuie să ne închinăm, pentru că are haine de sfânt ortodox, un Bolojan modest, un Bolojan inteligent. N-au făcut și un Bolojan frumos, poate s-au gândit că ar fi exagerat, dar așa ceva s-a petrecut, prieteni. Iar în baza acestor modificări promovate pe rețelele de socializare, a început a doua operațiune, în care orice vorbă a lui Ilie Bolojan părea că este urmărită și apreciată de câte 4, 5, 7, 8 milioane de români. Acel Bolojan despre care vorbeam la începutul acestei analize. De ce s-a realizat această procedură? Pentru că Bolojan cel real este atât de prost (nu prost ca persoană, ci prost în funcția de premier, de lider politic), încât cei care îl doresc în fruntea statului român, pentru a-și face aranjamentele, au creat unul artificial, folosind Inteligența Artificială, în scopul ca acest Bolojan fals să fie promovat pentru idioții utili. Restul e propagandă.
Subiectul 2: Cel mai important eveniment diplomatic găzduit de România se va desfășura de mâine după-amiază, până mâine seară. Este vorba despre reuniunea B9, co-prezidată de către președintele Poloniei și președintele României, împreună, și care ar fi trebuit să aducă la București toți liderii importanți din țările NATO și ale Uniunii Europene. Nu vin acești lideri. Desigur, vine vecinul Zelenski, desigur că vine funcționarul Mark Rutte, în calitatea lui de Secretar General al NATO, este obligat să vină, dar niciunul dintre liderii Italiei, Franței, Germaniei, Marii Britanii, țările importante la nivel european, nu va fi prezent, deși designul acestui proiect este unul foarte interesant.
București 9 grupează țările post-comuniste, de la Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România și Bulgaria, țări care formau, pe vremuri, până în 1990, organizația militară numită Tratatul de la Varșovia; la aceste țări se adaugă și cele trei țări baltice, care până în 1989 au fost în componența Uniunii Sovietice. Tratatul de la Varșovia a fost gândit ca organizație militară de tip buffer, un cordon sanitar (pentru că se tot vorbește și se folosește acest termen în aceste zile) de către URSS, care să reprezinte, dacă vreți, frontul intermediar până la a fi atacată chiar URSS. Era format din țări care nu făceau parte din URSS, dar erau țări „surori” cu URSS-ul. Atât de mimetică este gândirea diplomaților internaționali, încât s-au gândit să-l întoarcă pe invers. Adică au zis: „Dom’le, a fost Tratatul de la Varșovia, acum îl remodelăm cu București. Nu putem să-i spunem Tratatul de la București, îi spunem București 9, că la cele șase țări mai adăugăm trei țări baltice și îl întoarcem pe dos. Îl facem o organizație militară de tip intermediar, dar a noastră, a euroatlanticilor, în cazul în care Rusia s-ar gândi să ne atace. Prima dată să-i căsăpească pe ăștia din formatul București 9.”. V-am explicat băbește și nu într-un mod sofisticat din punct de vedere geopolitic, dar cred că ați priceput foarte bine despre ce este vorba, miza fiind una extrem de importantă.
Prezența, însă, este slabă. Nu s-au făcut niciun fel de eforturi de administrare birocratică a acestei organizații. Ce să mai vorbim despre eforturi de tip material sau militar. Miza s-a ratat. De ce? Pentru că, în viziunea mea, printr-o înțelegere subterană dintre Statele Unite ale Americii și Rusia, la propunerea lui Vladimir Putin, Donald Trump nu a mai dorit să acorde importanță acestui format, care pare unul amenințător din punct de vedere militar pentru Rusia. Iar în condițiile în care (cunoașteți ipoteza mea) există o înțelegere de tip militar la Marea Neagră, tot între Statele Unite și Rusia, în care preeminența deciziei să revină, din anii următori, Rusiei, puteți pricepe foarte bine de ce Putin a blocat acest proiect și Trump a fost de acord cu acest blocaj.
În rest, se va face turism la București. Sper să se facă pe arterele curățate sau mai lipsite de gropi, pentru că altfel va fi jale. Nici măcar această caracteristică de prezentare a capitalei României nu va fi atinsă prin acest foarte slăbuț deja summit B9”, scrie Guşă.
