„Un amic foarte bine conectat pe rețelele de socializare mi-a spus aseară că e un mare tărăboi în desfășurare legat de cenzura prin care sunt blocate în cascadă conturile de pe Facebook și YouTube ale celor ce chestionează narativul oficial legat de războiul Israel-Palestina, așa cum a pățit și Ion Cristoiu, caz la care o să mă refer imediat”, scrie analistul politic Cozmin Guşă, pe Facebook.
„L-am completat și i-am povestit despre ”ucazul” emis către televiziuni și site-uri de știri românești în cursul zilei de joi, prin care li s-a recomandat/impus, sub sancțiunea sugerată a unor posibile necazuri viitoare (inclusiv suprimarea unor contracte de publicitate!), să susțină o linie editorială strict favorabilă Israelului și să elimine analiștii despre care se știe c-ar avea o poziție echilibrată și-ar discuta și despre cauza palestiniană sau consecințele posibil fatale ale strategiei lui Netanyahu. Prin această impunere România devine caz unic în peisajul mediatic european, acest lucru e clar că va fi observat și va contribui la consolidarea percepției de ”sclaveți” existentă deja la adresa noastră.
Revin la cazul Ion Cristoiu, al cărui blog a fost blocat de către YouTube (având peste 60 de mii de abonați!) deoarece a avut o poziționare corectă și obiectivă despre conflictul israelo-palestinian. Ținând cont de ”ucazul” prezentat mai sus, devine limpede că a fost o ”comandă românească” împotriva lui Cristoiu, el devine astfel prima victimă din presă a impunerilor noului război. Cei care au executat blocajul au calculat că, blogul având printre urmăritori majoritatea jurnaliștilor români, vor reuși astfel să reducă ”infestarea” opiniilor referitoare la Israel-Palestina. Au calculat prost, iar demersul lor va avea efect de bumerang, deoarece, pe lângă faptul că-i enervează pe fanii din presă ai lui Cristoiu ce vor considera că au deja datoria să fie critici la adresa Israelului, indică în mod clar că narativul oficial e fals și nu poate fi apărat decât prin cenzurarea opiniilor opuse. Românii, având această experiență încă din timpurile dictaturii ceaușiste, e limpede că vor reacționa și ei pe dos, considerând că guvernul minte și se află în eroare prin susținerea fără rezerve doar a poziției israeliene.
Cei mai bine informați vă amintiți că în ultimul an presa autohtonă și internațională a susținut,cu argumente factuale, că ”Netanyahu e omul lui Putin”. Argumentele erau legate de rezerva explicită a acestuia de a susține Ucraina și regimul Zelenskiy, respectiv de reforma din justiția israeliană prin care era tăiată influența americanilor asupra deciziilor instanțelor judecătorești, populate majoritar de agenți de influență ai ”unchiului Sam”. Un prieten din presa occidentală mi-a relatat că această sintagmă, ”Netanyahu e omul lui Putin”, a fost interzisă de-acum o săptămână în relatările despre conflictul israelo-palestinian, și nu doar că nu mai apare deloc în exprimările curente, dar a fost ștearsă din bazele de date ale multor site-uri și televiziuni occidentale, pentru ca să nu se mai poată face nici referire la ea. Și în acest caz vom avea un efect de bumerang, deoarece susținerea cauzei palestiniene de către puternicele rețele controlate de către fostul președinte Barack Obama (Războiul Israel-Palestina se complică și din pricina conflictului de opinie între Biden și Obama. Explicația detonării spitalului din Gaza! – Solid News), la pachet cu excesele decizionale ale incontrolabilului Bibi Netanyahu, vor genera în curând reaccesarea sintagmei ce descrie apropierea de Putin a liderului israelian, e ceva ce oamenii lui Obama-Soros nu pot rata, sunt prea obișnuiți cu așa-ceva. Și în curând vom avea din nou un ”Netanyahu e omul lui Putin”, dar susținut și de către Casa Albă și Biden, un melanj din care SUA și Israel vor ieși prost, spre satisfacția lui Putin ce va zâmbi zeflemitor din fotoliul de la Kremlin.
N-am altă concluzie decât aceea că ”cenzuriștii” de la noi și din Occident au gândit din nou prost, așa cum au făcut-o și-n pandemie și războiul ucrainean, dar de data asta efectele le vor exploda în fețe mult mai rapid și dur, exact ca un bumerang ce-i sparge dinții unuia care nu știe să-l arunce”, scrie Guşă.
