Analistul politic Cozmin Guşă scrie, într-un articol pe solidnews.ro, că presa de propagandă îşi tratează audienţa asemenea „pacienţilor dintr-un ospiciu”, oferindu-le permanent „amăgiri şi minciuni” pentru a asigura „liniştea stabilimentului”.
Iată textul:
„În titlu am făcut un rezumat a ceea ce citesc, aud și văd cetățenii occidentali care se informează din presa mainstream, adică cea de mare audiență aflată sub controlul propagandei. Nici nu trebuie mai mult ca să pricepeți că oamenii sunt tratați asemenea pacienților dintr-un ospiciu care, după ce-și iau porția de medicamente, sunt amăgiți și cu minciuni ce să asigure liniștea stabilimentului.
Despre Putin am aflat astfel în ultimul an, cam odată pe lună, că e nebun, grav bolnav, sau că a murit și e înlocuit de către sosii. Alaltăieri a venit și decizia Curții Penale Internaționale (CPI) prin care se prevede arestarea sa, pe care o susține public doar SUA, exact țara care nu recunoaște autoritatea CPI. Deoarece treaba n-a produs vâlvă planetară, fiind ironizată de către toți cei ce mai gândesc, ieri s-a reșapat știrea că Putin e bolnav, fiind prezentate imagini din Crimeea unde se spunea că acesta șchioapătă, deși omul prezenta doar același mers legănat specific foștilor judoka, cu care ne-a obișnuit în ultimii 23 de ani.
Trump a anunțat tot ieri că se așteaptă să fie arestat marțea viitoare, când va fi audiat de către procurori în scandalul cumpărării tăcerii unei starlete porno ce afirmă că ar fi avut relații sexuale cu fostul președinte în urmă cu câteva decenii. Anunțul lui Trump poate fi și o strategie prin care să sublinieze presiunea uriașă la care e supus, poate fi și frica că va păți ca și celebrul Epstein, ce ”a fost sinucis” în celula închisorii, dar e credibil în contextul disperării actualei administrații de la Casa Albă, chiar și eu am susținut acum 6 luni că arestarea e probabilă (Trump ar putea fi arestat sau o poate păți și mai rău. Dar asta nu va salva America sau lumea – Solid News). Popularitatea lui Trump a crescut în SUA la niveluri mai mari decât în 2016, când a candidat pentru prima oară, americanii sperând că miliardarul i-ar putea salva din marasmul pe care-l trăiesc. Am vizionat ieri câteva filmulețe ce prezintă viața la periferiile metropolelor americane, atmosfera e similară celei din ghetourile africane, sud-americane sau asiatice, iar pentru că imaginile sunt recente, se poate pricepe decăderea economică a societății americane, deci și disperarea actualei administrații ce nu are soluții.
În paralel, despre Joe Biden și echipa sa de amatori inconștienți și periculoși, presa prezintă știri pozitive, dar false, aproape nimeni nu mai chestionează despre dezastrul deciziilor lor. Vorbele și faptele lui Biden, de om grav atins de boală la cap, sunt escamotate, necomentate public, dar chiar și așa nu prea există om pe planetă azi care să nu fi priceput că locul actualului președinte SUA nu poate fi la Casa Albă, ci într-un sanatoriu unde să poată fi asistat și îngrijit corespunzător bolii sale. Acest lucru nu e dezbătut, observăm însă că cetățenii americani normali, dar și cei din lumea occidentală, sunt tratați mediatic chiar ei asemenea unor pacienți din ospiciu, încercându-se inversarea percepției lor despre ce e normal și ce e anormal. Acum 13 ani am publicat o carte despre efectele unui asemenea tratament la care erau supuși românii (”Un ospiciu numit România. Cronica unui eșec premeditat.”, Editura Tritonic), demonstrând că noi ca națiune suntem victima unui experiment, dar nu am analizat acolo posibilitatea ca lumea occidentală să poată deveni ceva similar.
Cei care citiți analizele mele știți că adevărul dur e corespunzător descrierilor de mai sus, eu vă invit în plus să încercați previzionarea viitorului în baza asumării acestui prezent, e în mod sigur neplăcut, dar e necesar, asemenea tratamentului unei boli.
P.S. Deoarece știu că veți fi curioși asupra conținutului cărții publicată în 2010, fiind previzibil că n-o veți mai găsi în librării, o să anexez aici o prezentare și cuprinsul acesteia, ce pot fi parțial lămuritoare:
”OSPICIUL NUMIT ROMÂNIA
România este azi asemeni unui spital de nebuni, și din păcate această comparație nici măcar nu e una forțată, realizată doar ca o eventuală figură de stil. Din păcate, societatea românească prezintă în mod evident similitudini șocante cu cele ale unui ospiciu, iar cetățenii ei se comportă de așa manieră, încât pot fi asimilați lesne medicilor și gardienilor, pe de o parte, respectiv pacienților, pe de altă parte. Pentru că, o societate supusă în mod repetat unor traume majore, așa cum a fost societatea noastră cel puțin în ultimul secol, generează în mod consecutiv boli nervoase la nivelul indivizilor ce o compun. După 45 de ani de comunism impus cu teroare, în care am conștientizat închisoarea în care trăiam, care veneau după experiența, nefericită în a doua sa jumătate, a unei monarhii de import, egoistă, coruptă și dictatorială, au urmat 20 de ani așa-zis postrevoluționari, în care speranța a fost ucisă în mod repetat, civismul și democrația reprezentativă au fost practic compromise definitiv, traumele aplicate grupurilor sociale dezavantajate s-au cronicizat. Acest capitol prezintă simptomele pe care trebuie să le urmărim, ale unor boli ce s-au instalat în mediul nostru social. Credem cu toții în mod fals, că oamenii sănătoși sunt majoritari, iar cei bolnavi ar fi doar excepții. Uitați-vă mai bine în jur, ba chiar autoanalizați-vă comportamentul! Observați frica, paranoia, megalomania, dubla personalitate, delirul, mania persecuției, violența necontrolată, lipsa de responsabilitate, dependența de orice fel.””
