În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, prezentată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, Cristian Diaconescu a expus principalele provocări geopolitice pe care Donald Trump este obligat să le abordeze, cum anume o va face și care sunt limitările, precum și cum ar putea arăta noul parteneriat al SUA cu România în contextul modificării paradigmei de relaționare, scrie solidnews.ro.
Donald Trump a preluat conducerea unei țări aduse în pragul colapsului de administrația Biden. Trump nu se mai află actualmente în postura de candidat, ci în cea de președinte al SUA și trebuie făcută această distincție, pentru că republicanul nu mai are neapărat obligația de a urmări problemele pe care le-a abordat și discutat în campania electorală. Donald Trump este un președinte tranzacționist, adept al mișcărilor și acțiunilor rapide.
SUA are un buget de apărare de aproape un trilion de dolari, în timp ce toate statele europene din NATO acoperă împreună 500 de miliarde de dolari. Așadar, americanii susțin armata americană, ca apărător al lumii libere, cu o sumă de două ori mai mare decât europenii. În NATO, americanii, norvegienii și turcii acoperă aproximativ 80% din decizia totală (politică, diplomatică sau militară), motiv pentru care este esențial să gândim un plan foarte bine pus la punct în legătură cu poziționarea noastră față de administrația de la Washington. Trump va milita pentru pace, la fel cum a făcut-o și în primul mandat, dar va motoriza foarte mult industria de apărare prin obligația achiziționării de armament în interiorul UE. Complexul militaro-industrial este foarte puternic în SUA și va forța viitoare achiziții de armament pentru țările europene.
Este posibil ca, în foarte scurt timp, Donald Trump să creeze impresia că este util să nu se mai continue războiul și să îi determine pe liderii ucraineni, dar și pe cei ruși, să se așeze la masa negocierilor. În momentul în care va avea tot sistemul decizional de la Casa Albă constituit, Donald Trump va pune deja în practică această decizie politică, pe care o va pregăti înainte de preluarea oficială a mandatului. În Orientul Mijlociu, se vor relua negocierile de pace perenă, pe modelul care a funcționat în mandatul anterior al lui Trump, prin Acordurile Abraham. Va rămâne de văzut cum vor fi gestionate relaționările cu Iranul.
România trebuie să înțeleagă că, dacă are elemente strategice de interes în relația bilaterală cu SUA, trebuie să le pună în discuție și ele să coincidă într-o formă sau alta cu interesele partenerului strategic. Mai mult, ar trebui să se facă o înțelegere regională, care să vizeze crearea unor proiecte regionale în domeniul securității împreună cu SUA. Orice proiect trebuie să fie realizat la inițiativa și cu insistența României, a concluzionat Cristian Diaconescu.