„În ultimele săptămâni s-a vorbit și s-a scris, cu o deosebită insistență, despre incapacitatea celor două partide – PSD și PNL -, unite într-o coaliție de guvernare de a găsi în tot Bucureștiul un candidat al celor două partide. Un personaj care să accepte această candidatură și, eventual, chiar să câștige alegerile. S-a lăsat impresia că acest personaj e greu de găsit, că nimeni nu vrea să ajungă primar al Bucureștiului – ciudat într-o țară în care mai toți se văd președinți și premieri -, și că directorul Spitalului Universitar a fost descoperit abia ieri, dacă nu chiar cu cîteva minute înainte de lansare, drept pentru care Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu se vor îmbăta de fericire c-au rezolvat chestia găsirii candidatului”, scrie, pe site-ul canal33.ro, jurnalistul Ion Cristoiu.
„După părerea mea, această bâlbâială, această căutare a ținut de un joc de imagine menit a ascunde faptul că medicul Cătălin Cîrstoiu a fost stabilit drept candidat unic cu mult timp în urmă. Ca și în cazul Comasării alegerilor, cele două partide au pus la cale diversiunea ezitărilor, a bâlbâielilor, a tânguirilor din cel puțin două motive:
- Să creeze un orizont de așteptare ieșit din comun în legătură cu găsirea candidatului unic, astfel încît anunțul luării deciziei să fie întâmpinat cu satisfacție, o satisfacție gen Slavă Domnului că în sfârșit s-au înțeles !
- Să lase impresia de slăbiciune, de Cît pe aci să ne rupem, pentru a deruta adversarul.
Eu cred că acest candidat a fost ales mai demult și chiar în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu, pentru că stabilirea unui candidat unic la primăria din București ține de o strategie a celor două partide de a merge împreună și la alegerile prezidențiale și la alegerile generale. Pentru aceasta era nevoie ca 9 iunie să nu aducă cu sine spargerea alianței ca urmare a bătăliei electorale dintre cele două partide. Dacă partidele și-ar fi stabilit fiecare un candidat, mai mult ca sigur Partidul Social democrat ar fi mers cu Gabriela Firea, iar Partidul Național Liberal cu Sebastian Burduja. În aceste condiții cei doi s-ar fi atacat și politic, mașinăriile de partid s-ar fi confruntat violent. O campanie electorală ar fi fost dezastruoasă pentru unitatea celor două partide, dar mai ales pentru viitorul alianței. Un viitor pe care se pariază nu numai pe plan intern dar și pe plan extern. Anunțul privind înființarea în România a celei mai mari baze NATO din Europa, cu 100.000 de militari și cu o uriașă cantitate de armament, ne semnalează că România devine un punct militar de o deosebită importanță pentru NATO, pentru America. În aceste condiții stabilitatea, garantată de Alianța celor două partide, nu poate fi pusă la îndoială de alegerile din 2024. Partenerii strategici au interes fundamental în stabilitatea din România, într-o majoritate parlamentară confortabilă și comodă. O ruptură a alianței ar duce în acest an de alegeri la o confruntare între cele două partide, scena politică s-ar fărâmița, iar rezultatul alegerilor parlamentare ar fi catastrofal pentru interesele militare și politice ale partenerilor strategici. Asta deoarece e mai mult decât sigur că nici un partid, nici PSD, nici PNL, nu ar obține majoritatea, și atunci după alegeri s-ar impune o guvernare de coaliție de tip hăis-cea, fie între Partidul Național Liberal și partidulețele de Dreapta, fie între Partidul Social democrat și AUR. Ar fi o perspectivă catastrofală pentru interesul militar pe care-l reprezintă la ora actuală România, mai ales că războiul din Ucraina e gândit să mai continue încă vreo câțiva ani.
Prin stabilirea unei candidat unic s-a realizat principalul obiectiv al momentului. Așa cum am spus acest obiectiv nu e câștigarea primăriei Bucureștiului, deși se pariază și pe aceasta, ci trecerea alianței dintre cele două partide prin examenul numit 9 iunie fără ca unitatea să fie pusă la îndoială. Așa se explică și de ce s-a făcut listă comună la europarlamentare”, scrie Cristoiu.
