„O întrebare dramatică pentru PSD și PNL, dar și pentru țară: Va rezista Coaliția de guvernare pînă la alegerile prezidențiale și parlamentare? 1, 2, 3. Președinții celor două partide de guvernămînt, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă s-au încăierat (deocamdată verbal) pe scena publică. Marcel Ciolacu l-a atacat pe Nicolae Ciucă pentru cheltuirea de către PNL a sumei de două milioane de euro, ca să publiciteze o carte ce nu există încă. La rîndu-i, Nicolae Ciucă l-a tras de urechi pe Marcel Ciolacu pentru că nu-l demite pe Rafila, ministrul Sănătății, considerat responsabil în Scandalul doctorițelor de la Pantelimon”, scrie, pe site-ul canal33.ro, jurnalistul Ion Cristoiu.
„Prin raportare nu numai la perioada de guvernare PSD-PNL, dar și la postdecembrism, momentul constituie o premieră. E întîia oară în viața lor cînd cei doi schimbă replici împinse pînă în vecinătatea injuriilor. După constituirea Coaliției de guvernare, în iarna lui 2021, sub porecla pompoasă de Coaliție Națională pentru România, au mai existat momente de păruială între cele două partide aflate la putere. De fiecare dată, cei doi, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au evitat, prudenți, să se implice într-un război personal. Mai mult, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă s-au afișat pe scena publică drept amici și și-au făcut jurăminte de amor astfel încît la un moment dat s-a vorbit de un cuplu alcătuit din numele mici ale celor doi: Nicu și Marcel. În timp ce oștile, sau, mă rog, o parte acestora, își înfigeau în burtă sulițele injuriilor mai mult sau mai puțin pitorești, cei doi nu numai că nu participau la încăierare, dar mai mult, se expuneau umăr la umăr. Imaginea propusă de cei doi era a unui Napoleon I și a unui Alexandru I, stînd amîndoi călare în vîrful unui deal, făcînd schimb de amabilități și chiar de îmbrățișări, în timp ce în vale se desfășoară sîngeroasa bătălie de la Borodino, dintre francezi și ruși.
Pînă la coborîrea celor doi în arenă, ori de cîte ori s-a invocat necesara stabilitatea guvernamentală (avem război la graniță, României nu-i trebuie scandal, și alte bla-blauri oficiale!), argumentul principal l-a constituit relația de amiciție dintre cei doi. Din faptul că nu se păruiesc ei înșiși, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă și-au tras temeiurile unor autoelogii:
Suntem bărbați de stat, conștienți că România are nevoie de stabilitate.
Cînd se ridica întrebarea Cine garantează soliditatea Coaliției de guvernare ? se răspundea imediat, atît dinspre PNL, cît și dinspre PSD:
Relația dintre Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.
Cîtă vreme cei doi președinți de partid se înțeleg, PSD și PNL vor rămîne la guvernare în ciuda tuturor disensiunilor dintre ceilalți lideri, subordonați președinților.
E drept, ca argument se aducea și faptul că Klaus Iohannis, președinte de drept al României și președinte de fapt al PNL, susține, ca inițiator, Coaliția dintre PNL și PSD.
Prin duelul direct dintre cei doi, un eșafodaj de argumente vizînd solidaritatea Coaliției PSD-PNL s-a dus dracului.
Evident, confruntarea dintre cei doi face și mai dramatică întrebarea:
Va rezista Coaliția de guvernare pînă la alegerile prezidențiale și parlamentare?
În numărul anterior, scoteam în evidență problema, marea problemă a scenei politice din lunile care au mai rămas pînă la primul tur al prezidențialelor:
Capacitatea celor două partide de a păcăli electoratul prefăcîndu-se că se războiesc?
Problema s-a ivit din specificul anului politic 2024:
În 2024 vor avea loc alegeri prezidențiale și parlamentare, bătălii în care sunt angajate două partide, PSD și PNL, care guvernează împreună și, prin asta, trebuie să evite ruptura. Alegerile prezidențiale și parlamentare nu sunt simulacre de confruntări. Sunt chiar confruntări și nu oricum, ci confruntări sîngeroase, deoarece de rezultatul alegerilor depinde destinul politic al multor lideri. Avem astfel o situație stranie. Pe de o parte, necesitățile guvernării impun evitarea unor certuri menite a provoca ruptura coaliției. Pe de alta, necesitatea campaniei electorale impune celor două partide angajarea reală în confruntări. O soluție ar fi Războiul de ochii lumii, teatrul păruielii, astfel încît cele două partide să-și satisfacă electoratele, prefăcîndu-se că se bat. Strategia prefăcătoriei a fost adoptată de cele două partide înainte de alegerile din 9 iunie 2024. La scrutinul din 9 iunie 2024, strategia a ținut. Deși s-au certat în public, PNL și PSD au reușit să rămînă împreună la guvernare. Prin cele puțin trei mijloace:
a) Soliditatea cuplului Nicu – Marcel.
b) Invocarea pericolului comun al extremismului, ba chiar și al fascismului.
c) Sprijinul fățiș dat de PSD lui Nicolae Ciucă în bătălia acestuia de supraviețuire în fruntea PNL.
Reușita a fost atît de mare încît liderii PSD și PNL au început să vorbească de o guvernare împreună și după alegerile prezidențiale și parlamentare. S-a mers pînă acolo cu iluzia că s-au ivit vorbe despre un candidat comun la prezidențiale, despre un cuplu Nicolae Ciucă președinte, Marcel Ciolacu, premier.
Condițiile celor două alegeri sînt însă net diferite.
Bătălia e pe viață și pe moarte!
A apărut astfel momentul confruntării dure, fără menajamente, dintre cei doi. La ordin, cei din PSD l-au atacat pe Nicolae Ciucă, iar cei din PNL, pe Marcel Ciolacu.
E semnul că strategia păcălelii va eșua sau chiar a eșuat?
Răspunsul ne obligă să reamintim un alt moment asemănător din postdecembrism.
După alegerile din decembrie 2008, care au dat un PDL cîștigător la limită, ca urmare a manevrelor lui Traian Băsescu s-a format Coaliția PDL-PSD, pompos poreclită Parteneriatul pentru România. Premier era Emil Boc de la PDL. Coaliția s-a confruntat, începînd cu ianuarie 2009, cu o realitate fatală:
În 22 noiembrie 2009 avea loc primul tur al prezidențialelor.
Principalii concurenți erau:
Președintele PSD, Mircea Geoană și președintele țării, Traian Băsescu.
Deși independent, Traian Băsescu era în realitate candidatul PDL. Da, dar PDL făcea parte din Coaliția de guvernare. Din Coaliție făcea parte și PSD. Se punea problema unei supraviețuiri a Coaliției și a guvernului în condițiile aparte date de confruntarea dintre cei doi candidați:
Președintele PSD și Președintele PDL!
În ciuda strădaniilor de a păcăli electoratul, cele două partide n-au reușit să păstreze Coaliția.
În septembrie 2009, Coaliția s-a destrămat.
PSD a trecut în Opoziție.
Așadar, Coaliția PSD-PDL n-a rezistat în 2009, deși, spre deosebire de coaliția PSD-PNL din 2004:
Șeful Guvernului nu candida, iar confruntarea se limita la prezidențiale.
Coaliția PNL-PSD din 2024 se confruntă cu o realitate aparte:
Candidații sunt președintele PSD și premierul Guvernului și președintele PNL și președintele Senatului.
Deși nu candidează, președintele Klaus Iohannis e implicat în confruntare de partea PNL.
În 2024, PNL e în situația PSD din 2009:
Face parte din Coaliția de guvernare cu principalul adversar în alegeri.
Ca și PSD în 2009, PNL e interesat să se disocieze de guvernare, dar mai ales de PSD. Cu atît mai mult se întîmplă asta cu cît Nicolae Ciucă e angajat într-o confruntare de destin.
Dacă nu intră în turul doi, PNL va fi catastrofal la parlamentare, iar Nicolae Ciucă dispare de pe scena politică.
În 2009, cel care a provocat ruperea Coaliției a fost Mircea Geoană, neliniștit de povara electorală dată de concubinajul cu partidul lui Băsescu.
Anul acesta, cel interesat să treacă drept anti-PSD e Nicolae Ciucă.
Dacă, în ciuda certurilor, Nicolae Ciucă va vedea că nu crește în sondaje, va impune ruperea Coaliției?
E o întrebare dramatică și pentru România”, scrie Cristoiu.
