Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi aprobat marţi evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale prognozate pentru anul 2021.
Marţi a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de preşedintele Klaus Iohannis în sistem de videoconferinţă.
Principalele subiecte de pe ordinea de zi s-au axat pe modul în care se implementează Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024. Membrii Consiliului au analizat şi aprobat o serie de documente pentru aplicarea Strategiei, printre care Planul de implementare a acesteia, Analiza strategică a apărării, Carta Albă a Apărării, a informat Administraţia Prezidenţială.
Procesul de elaborare a Planului de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 a inclus şi consultarea instituţiilor cu atribuţii şi responsabilităţi directe sau adiacente în domeniul securităţii naţionale a României şi a fost coordonat de către Departamentul Securităţii Naţionale din Administraţia Prezidenţială.
O prioritate strategică a acestui Plan de implementare vizează asigurarea cadrului legal adaptat, incluzând revizuirea legislaţiei care vizează organizarea şi funcţionarea principalelor instituţii cu atribuţii şi responsabilităţi în ceea ce priveşte securitatea naţională, inclusiv Legea de organizare şi funcţionare a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, şi continuând cu domenii dinamice şi cu grad ridicat de volatilitate, unde este nevoie de reglementare modernă, precum managementul crizelor sau securitatea şi apărarea cibernetică. Astfel, va fi asigurată eficientizarea şi modernizarea instituţiilor publice, pentru ca acestea să răspundă mai bine sarcinilor ce le revin şi, totodată, să fie mai aproape de nevoile cetăţenilor României.
O altă prioritate a Planului de implementare constă în monitorizarea elaborării strategiilor, planurilor de acţiune şi a altor documente programatice de nivel sectorial sau departamental, elaborate de instituţiile publice cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, conform propriilor nevoi, în conformitate cu Programul de guvernare, legislaţia în vigoare şi Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
În acest context, Analiza strategică a apărării fundamentează o nouă concepţie de organizare, încadrare, dotare şi instruire a Armatei României, care să prevadă ca obiectiv fundamental crearea condiţiilor de îndeplinire a misiunilor constituţionale. Aceasta are ca scop determinarea structurii şi a direcţiilor de dezvoltare a capabilităţilor până în anul 2040.
Pentru realizarea noii structuri de forţe, sistemul militar va parcurge un proces etapizat de schimbări profunde. Armata 2040 va fi o structură de forţe flexibilă, multi-domeniu, cu un spectru larg de capabilităţi specifice secolului XXI.
În ceea ce priveşte Carta Albă a Apărării, acesta este un document care permite implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securităţii cetăţenilor şi apărarea teritoriului, a valorilor şi a intereselor noastre naţionale.
