Cum dorește Uniunea Europeană să ajungă la o economie circulară până în 2050?

Planul de acțiune al UE pentru o economie circulară și ce alte măsuri plănuiesc deputații europeni pentru a reduce deșeurile și a face produsele mai sustenabile.

Dacă vom continua să exploatăm resursele în ritmul actual, până în 2050 am avea nevoie de resursele a trei planete Pământ. Limitarea resurselor și problemele climatice ne impun ca până în 2050 să trecem de la o societate de tipul „iei-produci-arunci” la o economie întru totul circulară, fără substanțe toxice, sustenabilă și care să absoarbă tot atât carbon cât emite.

Criza actuală a scos în evidență neajunsuri ale lanțurilor de resurse și ale lanțurilor valorice care afectează IMM-urile și industria. O economie circulară va reduce emisiile de dioxid de carbon și, în același timp, va stimula creșterea economică și va crea locuri de muncă.

Planul de acțiune al UE pentru economia circulară

În acord cu obiectivul Uniunii de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 în cadrul Pactului verde, Comisia Europeană a propus, în martie 2020, primul pachet de măsuri pentru tranziția la o economie circulară, incluse în Planul de acțiune pentru economia circulară. Propunerile includ încurajarea produselor durabile, informarea consumatorilor pentru tranziția verde, revizuirea reglementărilor privind materialele de construcție și o strategie pentru materiale textile durabile.

În noiembrie 2022, Comisia a propus noi norme la nivelul UE privind ambalajele. Acestea includ propuneri de îmbunătățire a designului ambalajelor, cum ar fi etichetarea clară pentru a promova reutilizarea și reciclarea. De asemenea, se solicită o tranziție la materiale plastice de origine biologică, biodegradabile și compostabile.

Într-o rezoluție adoptată în 9 februarie 2021 Parlamentul a cerut reguli mai stricte pentru reciclare și obiective obligatorii privind utilizarea și consumul de materiale pentru 2030.

În octombrie 2022 Parlamentul a aprobat o revizuire a normelor privind poluanții organici persistenți (POP) pentru a reduce cantitatea de substanțe chimice periculoase prezente în deșeuri și în procesele de producție. Noile reguli vor introduce limite mai stricte, vor interzice anumite substanțe chimice și vor exclude materialele poluante de la reciclare.

Trecerea la produse sustenabile

Procesul de producție începe cu materii prime, iar lanțurile de aprovizionare mondiale au fost puternic afectate de pandemia Covid-19. În 2021 eurodeputații au cerut o strategie cuprinzătoare a UE pentru materii prime esențiale, bazată pe surse de aprovizionare durabile și înalte standarde de mediu, sociale și în privința drepturilor omului. Eurodeputații doresc reducerea dependenței UE de câteva țări din afara UE și vor să promoveze reciclarea și recuperarea materiilor prime esențiale.

Pentru a realiza o piață europeană a produselor sustenabile, neutre din punct de vedere climatic și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, Comisia propune ca Directiva privind proiectarea ecologică să se aplice și produselor din afara domeniului energetic și să se introducă pașapoarte digitale pentru produse care să informeze în legătură cu ciclul de viață al produsului.

Deputații susțin și inițiative împotriva uzurii programate a produselor prin creșterea durabilității și a posibilității de a le repara, precum și prin consolidarea drepturilor consumatorilor cum ar fi dreptul la reparare. Ei insistă asupra ideii de informare corectă a consumatorilor cu privire la impactul asupra mediului al produselor și serviciilor pe care le cumpără și cer Comisiei să facă propuneri care să combată dezinformarea ecologică (așa numitul „greenwashing”), prin care companiile pretind a fi mai ecologice decât sunt în realitate.

Comisia a prezentat în martie 2022 o propunere de actualizare a regulilor privind protecția consumatorilor în UE care să sprijine tranziția verde, iar în martie 2023 o altă propunere de directivă prin care să se argumenteze „pretențiile ecologice”.

În ianuarie 2024, eurodeputații au aprobat un acord provizoriu cu Consiliul pentru o actualizare a regulilor de protecție a consumatorilor prin care să se interzică dezinformarea ecologică și care să ofere mai multe informații consumatorilor privind durabilitatea produselor.

Sectoare-cheie circulare

Ca să obținem o economie pe deplin circulară, circularitatea și sustenabilitatea trebuie introduse în toate etapele lanțului valoric, de la proiectare la producție și, într-un final, la consumator. Planul de acțiune al Comisiei Europene stabilește șapte domenii vitale pentru a ajunge la economia circulară: materialele plastice, materialele textile, deșeurile de echipamente electrice și electronice, alimentele, apa și substanțele nutritive, ambalajele, bateriile și vehiculele, clădirile și construcțiile.

Materialele plastice

Deputații susțin Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară, cu ajutorul căreia ar urma să se renunțe treptat la folosirea microparticulelor de plastic.

Materialele textile

Pentru producția de materiale textile se folosesc multe materii prime și multă apă, dar mai puțin de 1% din aceste materiale sunt reciclate.
Strategia UE pentru materiale textile durabile și circulare prezentată de Comisie în martie 2020 urmărește ca până în 2030 produsele textile puse pe piața UE sunt rezistente și reciclabile, sunt fabricate pe cât posibil din fibre reciclate și nu conțin substanțe dăunătoare.
Totodată eurodeputații doresc noi măsuri de combatere a proliferării microfibrelor și standarde mai stricte privind consumul de apă.

Electronica și TIC

Deșeurile de echipamente electronice și electrice sunt deșeurile care se înmulțesc cel mai rapid în Uniunea Europeană și mai puțin de 40 % din ele sunt reciclate. Deputații europeni vor ca Uniunea să încurajeze fabricarea unor produse care să dureze mai mult, grație posibilității de a le reutiliza și de a le repara.

Alimentele, apa și substanțele nutritive

Se estimează că în Uniune 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se aruncă la gunoi. Deputații în Parlamentul European cer ca, până în 2030, risipa alimentară să fie redusă la jumătate în cadrul Strategiei „De la fermă la consumator”.

Ambalajele

Deșeurile provenind din ambalaje sunt în creștere în Europa. Fiecare persoană din UE a generat în medie 189 kg de deșeuri din ambalaje în 2021. UE lucrează la revizuirea normelor privind ambalajele și deșeurile provenind din ambalaje pentru a reduce cantitatea acestora și a îmbunătăți situația.

Bateriile și vehiculele

Deputații în Parlamentul European au aprobat noi reguli care prevăd ca producția tuturor bateriilor de pe piața Uniunii și materialele din care sunt fabricate să aibă o amprentă de carbon redusă și să respecte drepturile omului, standardele sociale și ecologice.

Construcțiile și clădirile

Construcțiile produc peste 35 % din totalul deșeurilor din Uniune. Comisia a anunțat o actualizare a Regulamentului privind materialele de construcție care datează din 2011. Deputații europeni doresc să prelungească durata de viață a clădirilor, să stabilească obiective de reducere a amprentei de carbon a materialelor de construcție și cerințe minime privind utilizarea eficientă a resurselor și eficiența energetică.

Gestionarea și transportul deșeurilor

Uniunea Europeană produce mai bine de 2,5 miliarde de tone de deșeuri pe an. Exporturile UE de deșeuri către țări non-UE au atins 32,7 milioane de tone în 2020. Majoritatea deșeurilor exportate constă în resturi de metale feroase și neferoase, precum și deșeuri de hârtie, plastic, textile și sticlă și merg în principal în Turcia, India și Egipt.

Deputații europeni îndeamnă statele membre să recicleze mai mult și să crească calitatea reciclării, să renunțe la depozitarea deșeurilor în aer liber, să reducă la minimum incinerarea lor și să reducă prezența substanțelor chimice dăunătoare în componența deșeurilor. În ianuarie 2023 Parlamentul și-a adoptat prin vot poziția asupra normelor privind exportarea deșeurilor, care urmăresc să promoveze refolosirea și reciclarea și să reducă poluarea.

Conform regulilor, deșeurile exportate din UE ar trebui gestionate într-un mod ecologic în țările de destinație, iar aplicarea legii ar trebui intensificată pentru a combate transporturile ilegale. În interiorul UE, deputații europeni doresc un schimb mai bun de informații și transparență cu privire la transporturi. Exporturile UE de deșeuri periculoase către țări care nu fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (țări non-OCDE) ar trebui, în general, interzise. Exporturile de deșeuri din plastic către țările non-OCDE ar trebui, de asemenea, interzise, iar cele către țările OCDE ar trebui eliminate treptat în decurs de 4 ani.

SHARE

URMĂREȘTE-NE PE

Campanii publicitare
    sales banner

Articole Similare