„6 (șase) imnuri a avut România într-un singur secol, că tot se vorbește despre imn. ȘASE ! Pentru că cei care veneau la putere stabileau mereu o altă zi națională, alte însemne de stat, alt imn”, scrie, pe Facebook, Dan Negru.
“Deșteaptă -te române” a fost și el controversat în ‘90, când a fost ales. Povestea e uitată azi: de când a apărut pe harta Europei moderne, România a avut un singur imn: imnul regal. Apoi, a venit revoluția si-n ‘90 aveam nevoie de imn nou.
Rege era Mihai și simpatizanții lui voiau continuitatea cu “Imnul Regal”.
Președinte era Iliescu și simpatizanții lui voiau orice altceva.
Iliescu și Mihai erau dușmani și taberele lor s-au bătut atunci pe imn.
A câștigat “Desteaptă-te române”.
Al 6-lea în doar 100 de ani
Sau vorba lui Anton Pann, compozitorul imnului : “multe sunt astăzi vorbite, dar mâine ies deosebite”, scrie Dan Negru.
Recent, filosoful Andrei Pleșu și psihologul Daniel David au purtat o discuție savuroasă despre poporul român. „Eu am o problemă cu imnul nostru național”, a mărturisit scriitorul.
La evenimentul „O conversație despre 30 de ani de România”, organizat la 27 septembrie 2023, de Asociația Rethink România, la Institutul Francez din București, filosoful Andrei Pleșu și psihologul Daniel David au discutat despre trăsăturile poporului român.
- „Fiindcă vorbeam de euforia naufragiului și de o tentă așa sumbră, pe care o savurăm uneori. Ne place să ne văităm, ne place să ne arătăm victime, dar eu am o problemă cu imnul nostru național: „Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte / În care te adânciră barbarii de tirani”. Ai o lume care e împotriva ta și dormi ca… nesimțitul și tu nu faci nimic”, a susținut, mucalit, Pleșu.
Filosoful și-a notat cum începe imnul maghiar: „Doamne, binecuvântează-l pe maghiar cu bunăvoie, cu belșug!”. „E ceva mai tonic, totuși” – a comentat Pleșu.
Imnul României te pune dintr-o dată într-o poziție de mahmureală
El a adus în discuție și imnul înălțător și mobilizator al Uniunii Europene – „Odă bucuriei” a lui Beethoven, comparându-l cu al României. „Imnul României te pune dintr-o dată într-o poziție de mahmureală bătută din toate direcțiile de cine a vrut. Este ceva demobilizator, din păcate. Și trebuie și la asta să ne gândim, poate puțin”, a opinat filosofiul.
Psihologul Daniel David a analizat mai „îngăduitor” imnul, subliniind că românii aveau nevoie de astfel de versuri mobilizatoare în momentul în care acesta a fost compus.
- „Eu aici sunt un pic mai îngăduitor. În sensul că mă gândesc când s-au scris versurile, prin 1848. A fost o revoluție, am avut nevoie de o anumită muzică, am avut nevoie de exagerări atunci. Am avut nevoie să avem o soartă la care să se închine ceilalți. Am avut nevoie de un de un mecanism mobilizator.”, consideră David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
