Şedinţa solemnă consacrată aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO a fost transformată de preşedintele României într-un eveniment de campanie electorală, a declarat marţi premierul Viorica Dăncilă.
„Este un moment cu puternică încărcătură simbolică şi valoare istorică în parcursul nostru democratic, postdecembrist. Extind, de asemenea, aprecierea şi recunoştinţa mea deplină către toţi cei care au participat la împlinirea acestui proiect major, de altfel, primul de o asemenea anvergură pe care România l-a generat la începutul anilor ’90 cu un puternic rol unificator pentru societatea noastră.
Şi aş vrea să mulţumesc în acest context preşedintelui Ion Iliescu, preşedintelui Emil Constantinescu, premierilor Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase şi tuturor miniştrilor apărării din acea perioadă. Mă bucur însă că guvernul care a realizat aderarea a fost guvernul PSD, condus de Adrian Năstase”, a declarat Dăncilă în plenul Parlamentului.
Potrivit premierului, consensul naţional care a sprijinit acest proiect, atât la nivelul clasei politice, cât şi la nivelul opiniei publice româneşti, a făcut posibilă înfăptuirea acestui deziderat şi a demonstrat că unitatea de voinţă şi acţiune este crucială în înfăptuirea marilor proiecte naţionale.
„Privind în urmă, este cât se poate de evident, că prin integrarea în NATO ţara noastră a obţinut cel mai înalt grad de securitate de la formarea României ca stat naţional. Prin dezvoltarea României în acord cu sistemul de valori euroatlantic am dobândit capacitatea de a contribui la procesul de elaborare şi implementare a politicilor NATO. Să nu uităm că de-a lungul procesului de integrare România a întreprins cu succes un amplu proces de modernizare şi democratizarea statului, de construcţie instituţională în sectoare cheie, necesare adaptării la standardele aliate”, a arătat şeful executivului.
În toată această perioadă, a spus Viorica Dăncilă, România a trecut de la statutul de beneficiar la acela de furnizor de securitate.
„Ne-am asumat, nu numai drepturile care îi revin din apartenenţa la Alianţa Nord Atlantică, ci şi responsabilităţilor asociate acestui statut conturându-ne un profil de aliaţi credibili şi predictibili. Mă adresez astăzi ca prim ministru al unui stat care are o voce respectată şi apreciată în formatele aliate de consultare. (…) Stabilirea unei prezenţe avansate, adaptate la Marea Neagră pe linie terestră, aeriană şi maritimă a sporit securitatea întregii alianţe. (…) Guvernul pe care în reprezint rămâne ferm angajat în asigurarea acestui rol activ al României. (…) Crizele din regiune, de la frontierele spaţiului euroatlantic, au determinat adaptarea Alianţei la noile provocări ale mediului de securitate. De altfel, observăm că NATO s-a adaptat permanent pentru a putea răspunde optim riscurilor şi ameninţărilor cu care a fost confruntată”, a arătat premierul.
Dăncilă a adăugat că evoluţiile recente la nivel internaţional, chiar în vecinătatea imediată a României, au repus în discuţie securitatea spaţiului euroatlantic şi, în acest context, revitalizarea misiunii principale care a fundamentat existenţa NATO, respectiv apărarea colectivă.
„În actualul context de securitate, complex şi impredictibil, capacitatea Alianţei Nord-Atlantice de a oferi un răspuns echilibrat şi eficient rămâne esenţială. Este de datoria noastră, a României, ca alături de toţi ceilalţi aliaţi să contribuim activ şi solidar la consolidarea apărării colective, la reamintirea valorilor care au stat la baza creării NATO în urmă cu 70 de ani. Vom depune toate eforturile pentru ca NATO să continue să reflecte angajamentul ferm pentru apărarea tuturor aliaţilor. România participă în acest sens la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe flancul estic – pe teritoriul naţional, la Marea Neagră şi în Polonia. Acordăm sprijin partenerilor noştri din vecinătatea estică, respectiv Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, găzduim elemente ale sistemului de apărare antirachetă la Deveselu. (…)
Suntem parte a acestui efort cuprinzător, asumându-ne obligaţiile în direcţia respectării celor trei cerinţe legate de angajamentul privind cheltuieli de apărare – cheltuieli capabilităţi şi contribuţii.
Referitor la cheltuieli, este al treilea an consecutiv în care România îndeplineşte acest angajament, asumat prin programul de guvernare al PSD-ALDE, alocând 2% din PIB pentru apărare. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alocările de resurse financiare, pentru achiziţiile majore de echipamente, care, potrivit cerinţelor NATO, trebuie să reprezinte 20% din bugetul pentru apărare”, a spus Viorica Dăncilă.
În ceea ce priveşte capabilităţile, România continuă să investească în echipamente militare moderne, ca parte a diverselor programe militare de înzestrare, pentru a răspunde eficient atât cerinţelor NATO, cât şi provocărilor regionale de securitate, a mai spus şeful executivului.
Nu în ultimul rând, România a fost şi este unul dintre contribuitorii importanţi la operaţiile şi misiunile NATO.
„În 2019 ne vom menţine în cinci state contributoare cu trupe la misiunea din Afganistan. Vom contribui, de asemenea, la coaliţia globală. Expresia ultimă a angajamentului asumat de România o reprezintă sacrificiul militarilor români, care şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţii aliate. Gestul lor trebuie să ne reamintească de lecţiile învăţate în fiecare etapă a parcursului nostru euroatlantic. (…) Îmi exprim convingerea că Alianţa Nord-Atlantică va continua să reprezinte principalul garant al securităţii României, acţionând anticipativ şi pro-activ în arhitectura globală de securitate, confruntată în prezent cu provocări numeroase. (…) Azi am venit la o şedinţă solemnă dedicată aderării ţării noastre la NATO. Regret că acest eveniment important a fost transformat de către preşedintele României într-un eveniment de campanie electorală.
- Îmi cer scuze eu, prim-ministru României, tuturor celor care astăzi se aşteptau la o şedinţă solemnă dedicată acestui eveniment major,” a subliniat prim-ministrul.
