„La fiecare 10 ani prezidențialo-electorali, în România are loc un fenomen aparte: o puternică emoție colectivă, creată artificial, care trebuie să justifice alegerea președintelui ”potrivit”. E vorba doar de primul mandat, pentru că la noi șefii de stat sunt ”programați” pentru două mandate, iar alegerile pentru al doilea mandat sunt în general o formalitate. De aici, marea întrebare mai rămîne doar ce emoție vor asigura serviciile secrete în 2024, pentru viitorul monarh pe zece ani”, scrie, pe site-ul canal33, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob.
„În 2004, am avut emoția provocată de momentul ”dragă Stolo” și de lacrimile de crocodil ale lui Băsescu; în egală măsură, se lucrase și prin alte mesaje, precum celebrul ”La țepe în Piața Victoriei”, menit să încingă atmosfera pe parcursul campaniei prezidențiale.
În 2014, am avut reacția vehement emoțională a românilor față de împiedicarea diasporenilor de a vota, care ar fi dus, chipurile, la indignare (inter)națională, la extraordinara mobilizare pentru turul doi și la victoria lui Iohannis, care în primul tur era în urmă cu 10%. A contat prea puțin că nicio altă țară a lumii nu organizează sute de secții de votare în străinătate, principiul fiind că cine e interesat, vine în țară și votează.
După alegeri s-a descoperit că marile cozi de la secțiile din străinătate erau regizate – transmisiile oricum acopereau cîteva orașe mari și late – iar în unele cazuri se folosiseră, cu implicarea unui celebru mogul TV, chiar imagini vechi, de la cu totul alte evenimente. Tot pe latura emoțională a mers și așa-zisa explozie a popularității candidatului Iohannis pe rețelele sociale, peste noapte apărînd milioane de urmăritori entuziasmați. Primul an în care România s-a confruntat cu celebrele softuri generatoare de conturi false și de postări la kilogram.
De fapt, de emoție colectivă am avut parte și în 2000, cînd românilor li s-a indus ideea că dacă țara încape pe mîna ultra-extremistului Vadim Tudor vom fi azvîrliți din Europa, deci musai să fie ales Iliescu.
Emoțiile induse nu apar, cum spuneam, și în alegerile prezidențiale pentru al doilea mandat, treaba rezolvîndu-se mult mai discret.
Anul viitor vom avea din nou alegeri pentru un președinte nou-nouț, așa că trebuie să fim pregătiți de pe acum.
Și e momentul să amintim niște declarații fierbinți făcute acum 5 ani de fostul premier Dacian Cioloș, mai precis în iulie 2018.
Prezent la Galați, la o întîlnire cu alegătorii, în campania de promovare a noului său partid, Cioloș, a declarat atunci că „e nevoie și de emoție, dar e nevoie de substanță. Putem merge cu emoție și atunci stăm fiecare și ne vedem de treabă acum, la casele noastre, ne angajăm niște experți în a crea emoții și creăm emoții la momentul respectiv. Și cîștigăm alegerile.(s.n.) Dar ce-am rezolvat cu asta?“.
Și a continuat:
„Haideți să pregătim planul care ne convine, să începem să vorbim și despre România pe care o vrem și o să creăm și emoție. Dar haideți să creăm o emoție adevărată, o emoție care să vină din lucruri sincere și din lucruri adevărate, nu din lucruri provocate doar din dragul de a ne bate cu ceilalți.(s.n.) Eu cred că românul e și emotiv, dar are și suficientă structură mentală, intelectuală și sunt generații care înțeleg din ce în ce mai mult și mesaje raționale și structurate dacă le prezentăm ca atare“.
Și marele final:
”Decît să plătim o mașină de manipulat mentalul colectiv și emoțiile, ca să creăm emoția, sau să plătim niște consultanți ca să vină cu niște scandaluri ca să creăm emoția, ce ar fi să mergem fiecare dintre noi în scara de bloc, la magazin, la locurile de muncă, în satul din care provenim și să discutăm cu oamenii?”.
”Mașină plătită de manipulat mentalul colectiv și emoțiile” – se putea expune mecanismul mai clar de atît?
În iulie 2023, la fix cinci ani de la declarațiile lui Cioloș, se lansează pe piață de acum celebrele dezvăluiri ale generalului SRI Anton Rog, șeful diviziei de Cyber security a serviciului, într-un interviu pentru Skateborg:
”Avem un departament extrem de performant care se ocupă de un concept care se numește inginerie socială”.
Ingineria socială, precizăm, este, în contextul securității informațiilor, manipularea psihologică a oamenilor pentru a efectua unele acțiuni sau a divulga informații confidențiale.
Ce a mai spus Rog, în context:
”Pe scurt, peste o lună, noi putem să te determinăm, printr-un link, printr-un SMS, printr-un smishing, printr-un telefon pe care ți-l dăm, să faci o acțiune pe care noi dorim să o faci împotriva voinței tale. Da? Asta înseamnă ingineria socială: să te determinăm să faci ceva ce tu în mod normal nu vrei să faci. Și, cum să îți spun, să îl faci cu plăcere și să îți dorești să faci treaba asta. Aici e frumusețea”.
Deci avem un fost premier care spune fără echivoc că există mecanisme care pot induce artificial emoții colective în scopul manipulării electorale. Și avem un greu din SRI care, la fel de direct, ne expune capacitățile serviciilor secrete de manipulare psihologică a cetățenilor.
Anul viitor se va fi împlinit un deceniu de la ultimul val de emoții artificial induse în alegeri, timp în care tehnologiile s-au dezvoltat exponențial. A crescut enorm influența Facebook, Instagram, Twitter(X), au apărut Tiktok, Telegram, ChatGPT, AlGemini, Chatsoni, Chinchilla, Bloom șamd.
Nu putem decît specula: va fi vreun boom pe rețelele sociale care să scoată românii în stradă, se va utiliza Inteligența Artificială pentru crearea de fake videouri menite să compromită candidați ori să intoxice alegătorii cu te miri ce informații? Se va simula că ne atacă rușii cu rachete imaginare? De acum, aproape orice e posibil, deci, în consecință, să ne pregătim sufletește de pe acum pentru manipulările ce vor veni”, scrie BTI.
