Aproximativ de cinci ori mai mulţi oameni riscă să moară ca urmare a efectelor căldurii extreme de pe Terra în următoarele decenii, avertizează experţii internaţionali într-un raport publicat miercuri, atrăgând totodată atenţia asupra faptului că „sănătatea umanităţii este în mare pericol” în cazul în care nu sunt luate măsuri împotriva schimbărilor climatice, transmite AFP.
În scenariul unei încălziri globale de 2 grade Celsius până la sfârşitul secolului (se preconizează că aceasta va atinge 2,7 grade Celsius până în 2100), numărul deceselor anuale asociate căldurii va creşte cu 370 de procente până în 2050, o multiplicare de 4,7 de ori, conform ediţiei din 2023 a unui document de referinţă publicat anual de jurnalul medical The Lancet.
Iar căldura fatală este doar una dintre ameninţările la adresa sănătăţii umane care decurg din utilizarea în creştere a combustibililor fosili, confirmă această „numărătoare inversă pentru sănătate şi schimbări climatice”, cu câteva săptămâni înainte de conferinţa internaţională privind clima (COP28) de la Dubai, unde, în premieră, una dintre zile va fi dedicată sănătăţii, la 3 decembrie.
Secetele mai frecvente, care expun milioane de persoane riscului de foamete, ţânţarii care călătoresc din ce în mai departe şi transportă boli infecţioase, dar şi sistemele sanitare aflate sub presiune se numără printre celelalte pericole evidenţiate în acest raport, care prezintă 47 de indicatori.
În pofida numărului tot mai mare de apeluri la acţiuni la nivel global, emisiile de carbon asociate producţiei de energie au atins noi cote anul trecut, deplâng autorii raportului, subliniind subvenţiile şi investiţiile încă masive ale guvernelor, întreprinderilor şi băncilor în combustibili fosili care alimentează încălzirea.
– „Simptom timpuriu” –
În 2022, locuitorii din întreaga lume au fost expuşi la, în medie, 86 de zile cu temperaturi potenţial fatale, conform „numărătoarei inverse” din Lancet. Iar numărul persoanelor peste 65 de ani care au decedat din cauza căldurii a crescut cu 85 de procente între 1991-2000 şi 2013-2022, se estimează în raport.
Aceste estimări vin în contextul în care 2023 promite să fie cel mai călduros an din istoria omenirii.
„Efectele observate acum ar putea fi doar un simptom timpuriu al unui viitor foarte periculos”, a declarat jurnaliştilor Marina Romanello, directorul executiv al raportului.
În scenariul unei încălziri de 2 grade Celsius până în 2100, impactul asupra sănătăţii umane ar depăşi numărul de decese în exces (supramortalitate).
Conform previziunilor, circa 520 de milioane de oameni ar fi afectaţi de insecuritate alimentară moderată sau severă până la jumătatea secolului.
De asemenea, bolile infecţioase transmise de ţânţari ar continua să se răspândească în noi zone. Transmiterea dengue s-ar putea amplifica astfel cu 36 de procente.
În faţa acestor impacturi multiple, peste un sfert dintre oraşele studiate de cercetători şi-au exprimat îngrijorările cu privire la suprasolicitarea sistemelor sanitare.
– „Într-o direcţie greşită” –
„Ne confruntăm cu criză după criză”, a declarat dr. Georgiana Gordon-Strachan, a cărei ţară natală, Jamaica, se confruntă cu o epidemie de dengue.
Ea a subliniat că „locuitorii din cele mai sărace ţări, adesea mai puţin responsabile de emisiile de gaze cu efect de seră, plătesc preţul în ceea ce priveşte sănătatea”.
Limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius în conformitate cu Acordul de la Paris este un „imperativ de sănătate publică”, a declarat miercuri directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
„Lumea se îndreaptă într-o direcţie greşită, neputând să-şi reducă dependenţa de combustibilii fosili şi lăsând populaţiile vulnerabile la ecartul tranziţiei energetice de care au atâta nevoie”, a avertizat el.
Cu două săptămâni înainte de cea mai importantă Conferinţă a Părţilor (COP) de la Acordul de la Paris, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a avertizat marţi că angajamentele actuale ale ţărilor conduc la o scădere cu 2 procente a emisiilor între 2019 şi 2030, departe de cele 43 de procente recomandate pentru limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu valorile din perioada preindustrială.
Pentru Marina Romanello, în lipsa unor progrese reale, „accentul tot mai mare pus pe sănătate în negocierile privind clima riscă să se limiteze la cuvinte goale”.
Cu toate acestea, ea a menţionat câteva „raze de speranţă”. Numărul deceselor asociate poluării aerului în urma utilizării combustibililor fosili a scăzut cu 16 procente după anul 2005, în principal datorită eforturilor de reducere a impactului arderii cărbunelui, se notează în raport.
Totodată, investiţiile în energii verzi au crescut cu 15 procente, la 1.600 de miliarde de dolari anul trecut – comparativ cu 1.000 de miliarde de dolari pentru combustibilii fosili.
De asemenea, o alimentaţie mai sănătoasă, responsabilă de o cantitate mai mică de dioxid de carbon, ar putea preveni până la 12 milioane de decese anual, reducând în acelaşi timp emisiile asociate producţiei de produse lactate şi de carne roşie cu 57 de procente.
Sursa: AGERPRES
