Şeful Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, Gheorge Stan, a susţinut joi seara o conferinţă de presă, prin care a dorit să clarifice o serie de aspecte care au constituit subiect de dezbatere în spaţiul public referitoare la activitatea secţiei, dar şi la o serie de dosare, printre care Tel Drum.
El a susţinut că „alegaţiile privind scoaterea secţiei de sub controlul procurorul general sunt lipsite de orice fundament”, şi a arătat că activitatea secţiei se desfăşoară în mod legal, fără amestec politic.
Stan a menţionat că, în legătură cu activitatea secţiei, Comisia de la Veneţia a formulat o serie de îngrijorări transmise din ţară, şi nu propria opinie.
„În cadrul DNA a funcţionat până la înfiinţarea Secţiei un serviciu de combatere a infracţiunilor din justiţie, înfiiinţat prin ordinul 10 din 2014, fără implicarea secţiei de procurori a CSM sau a plenului, într-un mod total netransparent şi fără vreo justificare sub aspectul existenţei a unor magistraţi corupţi. Menţionăm că, de la data la care a devenit operaţională Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, aceasta a preluat un număr de 1.422 de dosare aflate în curs de soluţionare, din care un procent de peste 70% au fost înregistrate ca urmare a unor sesizări din oficiu, dosare cu vechime în sistem de cel puţin doi ani şi care erau lăsate în nelucrare. Trebuie precizat în acest context că majoritatea sesizărilor din oficiu sunt în legătură directă de cauzalitate cu soluţile pronunţate de magistraţi, în special judecători, în dosarele instrumentate si indiferent de materia in care s-a judecat cauza.”, a afirmat procurorul Gheorghe Stan.
Stan acuză probleme din partea procurorului general
„Deşi au existat multe semnale pozitive din partea magistraţilor, în sensul primirii cu deschidere a înfiinţării acestei secţii, de la momentul operaţionalizării Secţiei am întâmpinat obstacole din partea conducerii Ministerului Public, este vorba de procurorul general, în asigurarea bazei logistice, a dotărilor şi elaborării organigramei, dar şi în modul de interpretare a principiilor care guvernează activitatea Ministerului Public.
În acest context, leguitorul a trebuit să intervină în mod excepţional prin trei acte normative de natură a clarifica buna funcţionare a secţiei speciale. (…) În ceea ce priveşte Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 7 din 2019, în ceea ce ne priveşte, aceasta a fost necesară pentru corelarea normelor privind competenţa procurorului-şef al Secţiei cu prevederile articolului 339 alineatele 1 şi 3 din Codul de Procedură Penală potrivit căruia (…) plângerea împotriva măsurilor luate se rezolvă de către procurorul ierarhic superior celui de care a dispus masura, în cazul de faţă procurorul-şef Secţie. (…) Alegaţiile privind scoaterea Secţiei de sub controlul procurorului general sunt lipsite de orice fundament. O dovadă în acest sens este faptul că în prezent procurorul general soluţionează conflictul pozitiv de competenţă declanşat într-un dosar penal de către DNA, în raport cu Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie”, a detaliat Gheorghe Stan.
Trei procurori şi cinci judecători – vizaţi în dosarul Tel Drum
Stan a făcut precizări şi cu privire la solicitarea de la DNA ”a unui dosar amplu mediatizat”. ”Solicitarea de la DNA a unui dosar amplu mediatizat (Tel Drum-n.r.) sunt s-a întemeiat pe competenţa specială a secţiei, respectiv presupuse fapte săvârşite de mai mulţi magistraţi. Este vorba de trei procurori şi cinci judecători. Aducerea la cunoştinţa publicului a numărului de dosare de urmărire penală privind pe doamna procuror Laura Codruţa Kovesi s-a făcut în considerarea interesului public manifestat şi a obligaţiei legale de informare. Niciunul dintre acestea dosare nu a fost întocmit ca urmarea unei sesizări din oficiu a Secţiei Speciale, ci aceste dosare sunt preluate pe baza unor ordonanţe de declinare de la alte unităţi de parchet ori în urma unor plângere depusă de petenţi”, a mai precizat Stan.
- Nu în ultimul rând, procurorul a spus, referitor la plângerea împotriva unor oficiali europene, că, întrucât aceasta îndeplinea toate condiţiile de formă şi de procedură penală trebuia să fie înregistrată şi s-a concretizată într-un dosar penal şi numai în urma unor verificări se va putea pronunţa o soluţie în respectiva cauză.
„Refuzul de a înregistra o astfel de plângere ar fi reprezentat o abatere disciplinară şi o încălcare a normelor procesuale penale. În cadrul acestei secţii se respectă numai legea”, a spus el în finalul declaraţiei susţinute alături de adjunctul său Adina Florea.
