Rata despăduririlor la nivel global este alarmantă. Aproximativ 420 de milioane de hectare de pădure au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020, o suprafață de dimensiunea UE, potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite.
Defrișarea reprezintă distrugerea pădurilor astfel încât terenul să poată fi folosit în alte scopuri. Degradarea pădurilor este un proces gradual ce implică pierderea capacității pădurilor de a produce beneficii esențiale, cum ar fi lemnul sau biodiversitatea.
Aceste procese au loc în principal în cele trei mari bazine forestiere din Amazon (America de Sud), Congo (Africa Centrală) și Asia de Sud-Est. Procesul opus are loc în UE, unde pădurile au crescut cu 10% între 1990 și 2020.
Cu toate acestea, pierderea pădurilor este o problemă globală pe care UE dorește să o combată pentru a diminua daunele aduse mediului și schimbările climatice.
Care sunt cauzele defrișărilor și degradării pădurilor?
Defrișările și degradarea pădurilor sunt cauzate în principal de activitățile umane.
Agricultura industrială
Agricultura reprezintă principalul factor al defrișărilor în toate regiunile cu excepția Europei.
Transformarea pădurilor în terenuri cultivabile reprezintă cauza principală a pierderilor de păduri. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, aceasta cauzează cel puțin 50% din defrișările globale, în principal pentru producția de ulei de palmier și soia.
Pășunatul animalelor este responsabil pentru aproape 40% din defrișările globale.
În Europa, transformarea în terenuri agricole produce aproximativ 15% din defrișări iar 20% se datorează pășunatului animalelor.
Urbanizarea
Dezvoltarea urbană și a infrastructurii, inclusiv construcția și extinderea drumurilor reprezintă a treia mare cauză a defrișărilor globale, producând puțin peste 6% din totalul acestora. În Europa urbanizarea este principala cauză a defrișărilor.
Supraexploatarea resurselor lemnoase
Alte activități umane dăunătoare includ supraexploatarea lemnului, inclusiv pentru combustibil și exploatarea forestieră ilegală sau nesustenabilă.
Schimbările climei
Schimbările climatice sunt atât o cauză, cât și o consecință a defrișărilor și a degradării pădurilor. Evenimentele extreme pe care le declanșează, cum ar fi incendiile, secetele și inundațiile, afectează pădurile. La rândul său, pierderea pădurilor este dăunătoare pentru climă, deoarece pădurile joacă un rol semnificativ în furnizarea de aer curat, reglarea ciclului apei, captarea CO2, prevenirea pierderii biodiversităţii şi eroziunii solului.
Consumul UE de bunuri produse pe terenuri defrișate
O mare parte din pădurile tropicale convertite în terenuri cultivabile sunt destinate producerii de bunuri comercializate la nivel global.
Consumul UE produce circa 10% din defrișările globale, în principal pentru producerea de ulei de palmier și soia, care reprezintă peste două treimi din acest consum.
Conform studiului de impact realizat de Comisia Europeană, acestea sunt principalele produse importate de UE și care provin din terenuri defrișate:
- Ulei de palmier 34%
- Soia 32,8%
- Lemn 8,6%
- Cacao 7,5%
- Cafea 7%
- Cauciuc 3,4%
- Porumb 1,6%
Spre un regulament UE privind produse care nu provin din defrișări
Defrișarea și degradarea pădurilor au un impact asupra obiectivelor de mediu ale UE, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, dar și asupra drepturilor omului, păcii și securității. De aceea, UE se străduiește să combată pierderea globală a pădurilor.
În septembrie 2022, Parlamentul și-a adoptat poziția cu privire la regulamentul Comisiei Europene privind produsele care nu provin din defrișări. Acest regulament va obliga companiile să verifice dacă produsele vândute în UE provin de pe terenuri defrișate sau degradate. Parlamentul dorește să adauge mai multe produse pe listă și să se asigure că drepturile omului și drepturile popoarelor indigene sunt respectate.
În iulie 2021, Comisia a prezentat Noua Strategie Forestieră a UE 2030, având ca scop creșterea cantității și calității pădurilor din UE și promovarea rolului acestora de rezervoare de carbon.
