Defrişările din Amazonia braziliană au scăzut cu 31% în primele cinci luni ale guvernului Lula, din ianuarie până în mai, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Mediului din această ţară, informează AFP, relatează Agerpres.
Colectate de sateliţi aparţinând Institutului Naţional de Cercetări Spaţiale (INPE), datele arată că 1.986 de kilometri pătraţi de pădure au fost defrişaţi între ianuarie şi mai, faţă de 2.867 de kilometri pătraţi în urmă cu un an, sub preşedinţia lui Jair Bolsonaro (extrema dreaptă).
De asemenea, ministerul a raportat o reducere cu 10% a defrişărilor în luna mai faţă de aceeaşi lună din 2022 (812 kilometri pătraţi, faţă de 900 anul trecut).
După ce l-a învins pe Jair Bolsonaro în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, Luiz Inacio Lula da Silva (stânga) s-a angajat să facă din conservarea Amazoniei o prioritate.
În timpul mandatului predecesorului său, defrişările anuale medii au crescut cu 75% faţă de deceniul precedent.
Luni, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, Lula a prezentat la Brasilia un nou plan de combatere a defrişărilor ilegale, pe care a promis că le va eradica până în 2030.
„Brazilia, în special graţie pădurii amazoniene, are o mare importanţă în echilibrul climatic al planetei (…); a împiedica defrişarea Amazoniei înseamnă, de asemenea, a contribui la reducerea încălzirii globale”, a declarat Lula.
Planul, care include câteva sute de obiective, prevede, spre exemplu, confiscarea imediată a jumătate dintre suprafeţele exploatate ilegal în interiorul ariilor protejate. Până în 2027, trei milioane de hectare din aceste zone de conservare vor fi delimitate.
În pofida cifrelor încurajatoare anunţate miercuri, „testul de turnesol” pentru guvernul Lula va începe lunile următoare, odată cu sezonul secetos, în care au loc, de obicei, cele mai multe defrişări şi incendii din Amazonia.
Preşedintele brazilian a suferit, de asemenea, în ultimele săptămâni, eşecuri majore în parlament.
Ministerul Mediului a fost privat de deputaţi de competenţele sale în ceea ce priveşte cadastrul terenurilor rurale – un instrument esenţial pentru monitorizarea şi combaterea defrişărilor ilegale – şi gestionarea resurselor de apă.
De asemenea, Ministerul pentru Populaţiile Indigene şi-a pierdut responsabilitatea de a demarca noi rezerve indigene, considerate un important bastion împotriva defrişărilor.
sursa – AGERPRES
