Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege care stabileşte modalitatea prin care vor fi evaluate imobilele preluate abuziv în perioada regimului comunist în situaţia în care nu s-a emis o decizie sau a fost atacată.
Proiectul modifică, în acest sens, Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi articolul 24 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Actul normativ vizează stabilirea modalităţii prin care vor fi evaluate imobilele preluate abuziv, în situaţia în care nu a fost emisă o decizie de către Comisia Naţională sau decizia Comisiei Naţionale a fost atacată.
Totodată, proiectul stabileşte că „existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive, coroborat cu orice alte acte juridice care atestă deţinerea proprietăţii la momentul trecerii în proprietatea statului”.
Potrivit proiectului, cererile de retrocedare se vor analiza în ordinea înregistrării lor la entităţile prevăzute.
„Prin excepţie, se vor analiza cu prioritate cererile formulate de persoana certificată de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reşedinţă, ca supravieţuitoare ale Holocaustului, aflate în viaţă la data publicării în Monitorul Oficial al României, precum şi cererile care au ca obiect imobilele pentru care s-au formulat notificări de restituire şi pentru care sunt incidente prevederile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, la solicitarea autorităţii care derulează proiecte cu finanţare externă”, prevede proiectul.
„Deciziile emise cu respectarea prevederilor pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării. În procedura judecătorească, cuantumul despăgubirilor se va stabili prin raportare la grila notarială valabilă în anul anterior pronunţării hotărârii judecătoreşti”, mai stabileşte actul normativ.
De asemenea, „în cazul în care pentru imobilul solicitat nu se poate face dovada preluării abuzive de către stat în perioada de referinţă, iar acesta se regăseşte sau s-a regăsit în patrimoniul statului, se prezumă că imobilul a fost preluat abuziv”.
„Existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cele recunoscute în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive, cu condiţia depunerii oricăror alte acte juridice care atestă deţinerea imobilului la momentul trecerii în proprietatea statului”, mai prevede actul normativ.
Camera Deputaţilor este for decizional.
Sursa: AGERPRES
