Încălcarea libertăţii de expresie, pornind de la cazul jurnalistei Emilia Şercan, a constituit tema unei dezbateri organizate miercuri de preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, Iulian Bulai, la care au participat ziarişti de investigaţie, politicieni, reprezentanţi ai organizaţiilor de profil.
Potrivit participanţilor la dezbatere, este vorba despre un fenomen care ia amploare, iar discuţiile au vizat intimidările cu care se confruntă ziarişti, încercările de ‘muşamalizare’ a anchetelor jurnalistice în curs, precum şi protecţia de care trebuie să beneficieze jurnaliştii.
‘Suntem aici pentru că ne confruntăm cu grave probleme în România care privesc libertatea de expresie, probleme care se manifestă prin intimidarea jurnaliştilor, ameninţări, şicane, chiar şi o muşamalizare a cazurilor investigate de jurnaliştii de investigaţie şi nu numai. De aceea suntem aici, pentru a discuta unde suntem, ce putem face, care este rolul nostru al politicienilor, ce putem face în Legislativ, dar, mai ales, unde este problema la nivelul autorităţilor şi unde poate fi aplicată legea mai bine’, a declarat deputatul USR Iulian Bulai.
Jurnalistul Cătălin Tolontan a afirmat că Parlamentul este, probabil, cel mai potrivit loc pentru a discuta aceste probleme.
‘Eu sunt aici pentru că mă tem pentru viaţa Emiliei Şercan, aşa cum mă tem pentru viaţa unor colegi care nu sunt reprezentaţi aici, din păcate, e vorba de colegii din presa locală’, a spus Tolontan, care a amintit că în Europa sunt cazuri de jurnalişti asasinaţi.
Acesta a atras atenţia că asupra redacţiilor locale s-a declanşat în ultimii ani un val de procese. ‘Accept că putem greşi. (…) Ce nu acceptă oamenii despre care scriem, fie că sunt oameni de afaceri, politicieni, uneori interlopi, mafie, pur şi simplu? Nu acceptă să fim ai altcuiva, nu acceptă să reprezentăm pe altcineva. Şi, de aceea, dacă ei consideră, şi iată şi statul se îndreaptă împotriva noastră, deci clar că ‘am făcut ceva’, ‘avem în spate pe cineva care ne dă ordine’, ca să spun aşa, atunci devenim îngrozitor de vulnerabili. (…) Noi cât reuşim, ne putem apăra. (…) Da, deocamdată, în niciunul dintre procese şi sunt zeci de procese nu există un câştig de etapă sau final din partea celui care ne-a reclamat. Da, mă tem, este pentru prima oară în cariera mea când mă tem pentru viaţa unor colegi’, a menţionat Cătălin Tolontan.
Jurnalistul Alex Medea, care a povestit cum a fost sechestrat şi bătut în urma unei anchete, a susţinut că ‘toţi jurnaliştii din România sunt în pericol’. ‘Toată ţara este într-un mare pericol dacă jurnaliştii sunt consideraţi cantitate neglijabilă. Autoritatea jurnalistului din România este din ce în ce mai mică, iar politicienii sunt cei care decad această autoritate în ochii cetăţenilor’, a afirmat el.
În opinia jurnalistei Emilia Şercan, ‘dacă societatea nu reacţionează într-o manieră categorică şi foarte dur la adresa autorităţilor care sunt implicate în operaţiunea de muşamalizare, ajungem într-un punct fără de întoarcere’.
‘Vreau să spun un lucru despre care nu am amintit până acum, dincolo de ameninţări, despre valul de ură care poate să fie ridicat împotriva unui jurnalist şi pe acel val de ură cum pot să apară eventualele agresiuni fizice. După ce am scris despre teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, pe 18 ianuarie, a doua zi am primit o ameninţare. Pe 20 dimineaţa m-am dus la Poliţie. (…) Pe 22, nu pot să-i numesc colegi de breaslă pe cei de la România tv, au publicat un calup, o chestie pe care au numit-o dezvăluire, în care spuneau că eu aş fi fost spion rus, la fel redacţia PressOne, la fel patronul, care e american. Pe fondul acelei pseudo-anchete publicate de ei nu pot să vă spun câte mesaje am primit, unele din ele chiar de ameninţare, de aceea m-am dus şi am depus o a doua plângere, mesaje de ură împotriva mea’, a detaliat Şercan.
Ea a reafirmat că ‘teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă este plagiată’, iar purtătorul de cuvânt al Guvernului a dat marţi o declaraţie, ‘undeva pe bancheta din spate a maşinii care îl ducea de acasă înspre Guvern’, după ce ea a postat pe Facebook întrebările adresate autorităţilor privind cazul de intimidare.
‘Dan Cărbunaru, în numele Guvernului, spunea că Guvernul sprijină libertatea de exprimare. Guvernul nu trebuie să sprijine libertatea de exprimare, pentru că nu este ONG. Guvernul trebuie să garanteze libertatea de exprimare, Guvernul trebuie să facă în aşa fel încât noi, jurnaliştii, să ne facem meseria fără să avem spaime. (…) Cel mai grav este când un jurnalist este ameninţat de autorităţile statului, de oameni care reprezintă instituţiile statului’, a afirmat Emilia Şercan.
Liana Ganea, coordonator de programe la ActiveWatch Romania, a evidenţiat necesitatea unor schimbări fundamentale.
‘Vedem cum există un val de presiuni la adresa libertăţii presei şi libertăţii de exprimare pentru care sunt responsabile autorităţi ale statului, vedem cum nu sunt respectate garanţii minime ale statului de drept, cum vom ieşi din situaţia aceasta e greu de spus’, a susţinut Ganea.
Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Cristina Lupu, a semnalat că una dintre probleme vine din modul abstract în care autorităţile înţeleg să folosească banul public. ‘E foarte greu să ai jurnalism independent şi critic la nivel local. Autorităţile sfidează instituţia media şi jurnaliştii, nerăspunzându-le la informaţiile de interes. Nu e nevoie să baţi jurnalişti ca să faci foarte rău presei şi cetăţenilor’, a spus ea.
Directorul grupului de presă Ecopolitic Media, Iulian Ionescu, le-a propus celor prezenţi să iniţieze o propunere legislativă care să prevadă o anumită protecţie a statului român pentru un jurnalist care depune o plângere.
- ‘Nu mergem pe zona protecţiei martorilor, dar totuşi să existe în legislaţie, în momentul în care cineva depune o plângere ca şi jurnalist, să poată beneficia de protecţie’, a explicat el.
Prezent la dezbatere, preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă, a afirmat că a auzit cu ‘inima grea că jurnaliştilor le e greu să-şi facă meseria’.
‘Democraţia se menţine cu lupta societăţii civile, a presei şi a unor politicieni’, a spus Drulă, care a făcut un apel către jurnalişti să nu recurgă la autocenzură.
Sursa: pressonline.ro
