La Camera Deputaților tocmai a intrat în dezbatere un proiect de lege, denumit PLX 454/2023, care vizează abrogarea Legii nr. 440 din anul 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, scrie jurnalul.ro.
Autoarea proiectului este Diana Șoșoacă, liderul SOS România, aceasta acuzând Jandarmeria că este un instrument represiv folosit de Ministerul de Interne, care la 10 august 2018 a „bătut și omorât românii veniți din afara granițelor țării”.
Fosta senatoare, actual europarlamentar, spune că jandarmii „și-au trădat țara și poporul”, iar în timpul pandemiei au terorizat populația cu măsuri „demne de Al Doilea Război Mondial, epoca fascistă revenind în plină glorie”.
Astfel, după desființarea Jandarmeriei, jandarmii ar urma să fie preluați la MApN și să ajungă în Ucraina, unde „să se bată legal și egal cu cei de teapa lor” și unde „să-și exprime furia și instinctele criminale împotriva dușmanilor, nu împotriva poporului care îi plătește”.
Această inițiativă legislativă are un singur inițiator, în persoana Dianei Ivanovici Șoșoacă, aceasta făcând demersul legislativ în cauză în ultimele zile ale sesiunii parlamentare din vară, pe vremea când era senator neafiliat. În prezent, Diana Șoșoacă nu mai este parlamentar în România, deoarece la alegerile din data de 9 iunie 2024 a fost aleasă în funcția de europarlamentar, din partea partidului SOS România.
Diana Șoșoacă are însă și calitatea de viitor candidat la alegerile prezidențiale din data de 24 noiembrie, iar legea pe care a inițiat-o este însoțită de o expunere de motive halucinantă, menită să atragă atenția atât grupării #rezist, cât și populației care a considerat excesive măsurile autorităților, în perioada pandemiei.
Potrivit expunerii de motive, semnată de Diana Șoșoacă, „de foarte mulți ani, românii cer desființarea Jandarmeriei, aceasta ajungând organ de represiune al Ministerului Afacerilor Interne, care îndeplinește ordinele ministrului sau secretarilor de stat, în funcție de interese, împotriva manifestanților, românilor obișnuiți, nesupușilor civic, civililor, copiilor etc.”.
„Acest organ al statului a instituit teroarea în rândul cetățenilor români, ajungând să instituie un stat polițienesc, o adevărată dictatură militarizată, dar nu aparținând Ministerului Apărării Naționale, unde ar trebui să jure credință patriei și poporului român, chiar cu prețul vieții, ci la unicul minister nereformat din 1989 până în prezent, unde milițienii fac legea și unde securiștii distrug tot ce mai are România, prin represalii, dar și implicare în trafic de carne vie, droguri, crime etc.”, se arată în acest document oficial aflat în dezbaterea Parlamentului României.
Diana Șoșoacă adaugă că „nu mă poate contrazice nimeni, pentru că am reprezentat-o pe jandarmerița Ștefania pentru puțin timp, aflând tot ce s-a întâmplat de fapt, până când conducerea Ministerului de Interne i-a interzis să mă mai aibă avocat și i-au impus rezilierea contractului cu subsemnata și i-au impus un alt avocat agreat de sistem”.
Expunerea continuă, în sensul că „aceștia (jandarmii – n.red.) nu au avut buteliile de oxigen umplute decât pe sfert, astfel încât să rămână fără aer și să fie nevoiți să-și dea căștile jos, iar telefoanele de comunicare internă au fost încărcate minimal, astfel încât să nu își poată alerta colegii, ceea ce s-a și întâmplat. Au fost împinși în mulțime, au fost trimiși instigator chiar de către Ministerul de Interne, care i-au luat la bătaie când își dădeau căștile jos din lipsa aerului, dar nu a fost îndeplinit ordinul, pentru că manifestanții au făcut front comun în apărarea lor, în timp ce ceilalți jandarmi băteau în dreapta și-n stânga la ordin, în mulțimea pașnică”.
De la 10 august 2018, Diana Șoșoacă a trecut, în același document, la sensibilizarea celor care nu au fost de acord cu toate măsurile impuse în perioada pandemiei. Astfel, fosta senatoare mai susține că „cea mai cumplită perioadă a fost în «plandemie», când jandarmeria s-a întrecut pe sine și, pentru o contravenție, nepurtatul măștii, au bătut, încătușat și amendat oamenii cu zeci de mii de lei. Teroarea instituită de jandarmerie a fost una de al doilea război mondial, epoca fascistă revenind în plină forță prin intermediul forțelor de represiune ale jandarmeriei, încălcându-și propriile norme”.
Evident, Diana Șoșoacă nu a putut trece peste episodul în care a fost protagonistă, și care, cel mai probabil, a generat furia acesteia împotriva Jandarmeriei Române, episod petrecut după încheierea alegerilor europarlamentare, când a intrat în conflict cu un cordon de jandarmi care supraveghea o autoutilitară plină cu saci cu voturi ce urmau să fie depozitați într-un depozit al Tribunalului București. Astfel, inițiatoarea acestui proiect de act normativ mai precizează că „punctul culminant a fost când jandarmii, încălcând Constituția, Legea 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor și, mai cu seamă, articolul 26, au bătut un senator al României care descoperise un transport cu voturi fraudate, în speță subsemnata”.
„Dacă cu un senator al României și europarlamentar, purtător al autorității de stat, aceste brute se comportă în acest fel, oare ce șanse au oamenii obișnuiți?”, mai adaugă Șoșoacă.
Proiectul de act normativ propus conține, în esență, trei articole. Conform primului articol, „Legea 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, din 13 decembrie 2004, se abrogă”. Al doilea articol vizează că „efectivele umane, bunurile, logistica și tot ce aparține Jandarmeriei Române trec de drept în subordinea și administrarea Ministerului Apărării Naționale”. Iar al treilea și ultimul articol prevede că „în termen de 60 de zile de la adoptarea prezentei, Ministerul Apărării Naționale va efectua demersurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor articolului 2”.
„Aceste persoane (jandarmii – n.red.) trebuie trecute în subordinea MApN, să fie reeducate, să depună jurământ pentru apărarea țării și a poporului, chiar cu prețul vieții lor, astfel încât să fie în slujba poporului care le plătește salariul/solda. Cine nu se va putea încadra și nu va respecta noile dispoziții, poate să se reprofileze. Prin măsura trecerii în subordinea, administrarea și conducerea Ministerului Apărării Naționale, se evită îngroșarea numărului șomerilor, se mărește efectivul militar al țării, fiind cunoscute încercările lipsite de succes ale MApN de a-și mări efectivele militare. Sunt persoane care sunt pregătite pentru a face față cerințelor și dacă vor fi trimiși în teatre de operații sau în Ucraina, vor avea posibilitatea să se bată legal și egal cu cei de teapa lor și vor putea să-și exprime furia și instinctele criminale împotriva dușmanilor, nu împotriva poporului care îi plătește”, mai adaugă Diana Ivanovici Șoșoacă.
Inițiativa legislativă în discuție a primit deja avize negative din partea Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ. Această din urmă instituție arată că expunerea de motive nu respectă structura prevăzută de lege și remarcă o insuficientă argumentare, „cele mai multe argumente având o puternică încărcătură afectivă”.
Legea se află în consultare publică până pe data de 28 octombrie 2024. Senatul este Camera decizională. A fost solicitat atât punctul de vedere al Guvernului României, cât și un aviz din partea Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT).
