Dinu Plîngău, deputat și membru al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, a acordat un interviu ecopolitic.ro, în cadrul proiectului „Asistenta oferita de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE) a Republicii Moldova”, proiect finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, în cadrul căruia a precizat ca, pentru a respecta calendarul negociat cu UE al Republicii Moldova, „colegii noștri de la București ne ajută enorm, ei sunt mai familiarizați deja și au o rețea mult mai mare de relații în Uniunea Europeană.”
- Dinu Plîngău: Cel mai elocvent exemplu al sprijinului României acordat Republicii Moldova este diplomația română, care promovează, la fel cum promovează diplomația Republicii Moldova, interesul sporit ca Republica Moldova să fie membră a Uniunii Europene.
Iulian Ionescu EcoPolitic: Bună ziua, domnule Dinu Plîngău. În mandatul trecut ați fost cel mai tânăr parlamentar din Republica Moldova. Mulțumim că ne-ați găzduit. Este pentru prima dată, recunosc, în Parlamentul Republicii Moldova. Cred că am fost la Guvern, dar la Parlamentul Republicii Moldova n-am fost și vă mulțumesc că ne-ați găzduit.
Dinu Plîngău: Bună ziua și mulțumesc că ați venit. Mersi pentru posibilitatea să ofer acest interviu și veniți mai des, sper că vă simțiți bine.
EcoPolitic: Da, este deja al treilea an când venim să luăm pulsul Republicii Moldova și să luăm pulsul implicării României în Republica Moldova, la modul pozitiv. Mai ales că ăsta e aspectul principal al interviului cu dumneavoastră și anume asistența oferită de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, mai ales că dumneavoastră faceți parte dintr-o nouă comisie, Comisia parlamentară pentru Integrare în Uniunea Europeană.
Dinu Plîngău: Da, această comisie a fost creată, de fapt, asemenea comisii sunt în toate parlamentele, după care probabil va fi nevoie să schimbăm denumirea în Relații cu Uniunea Europeană, dar deocamdată lucrăm foarte mult la legislație, astfel încât să fie mai mult sau mai puțin similară cu cea a Uniunii Europene și a statelor din Uniunea Europeană. Și este o comisie nouă pentru noi, care are în acest context un volum de muncă enorm.
Chiar în sesiunea precedentă și în următoarea avem sute de acte normative care trec prin comisia noastră și ele toate sunt urgente, astfel încât să ținem ritmul calendarului pe care l-am negociat cu Uniunea Europeană, respectiv lucrăm pe două dimensiuni: pe de o parte foarte mult lucrăm la relațiile pe care încercăm să le construim cu omologii noștri din diferite state, respectiv România, colegii noștri de la București ne ajută enorm, ei sunt mai familiarizați deja și au o rețea mult mai mare de relații în Uniunea Europeană; pe de altă parte lucrăm la adoptarea acestor acte normative, să ne facem tema pentru acasă astfel încât să nu existe un alt obstacol decât deja cel politic.
EcoPolitic: Mai ales pentru implementarea acquis-ului comunitar, pentru că acolo chiar necesită zona asta de legislație.
Dinu Plîngău: Anume cu asta și se ocupă comisia noastră, cu transpunerea tuturor directivelor Uniunii Europene. Evident, munca enormă este la Guvern sau la diferite instituții ale statului, dar orice muncă ulterior trece prin comisia noastră. Noi practic suntem comisia care monitorizează și aprobă în ultimă etapă orice act normativ care ulterior este supus dezbaterilor în plen și uneori dăm tonul și calendarul lui, ca să nu existe întârzieri de la instituțiile statului, ca să vină cu propuneri de transpunere a unei directive, pentru că domeniile sunt foarte mari și foarte vaste, de la domeniul concurenței până la drepturi fundamentale, economie și așa mai departe, sau ecologie. Și, respectiv, în fiecare săptămână sau odată cel puțin în două săptămâni facem și audieri sau chemăm la raport diferite instituții ale statului ca să ne prezinte progresele pe calendar.
EcoPolitic: Am înțeles. Și în acest context, puteți să ne dați câteva exemple ale sprijinului României acordat Republicii Moldova în acest proces de aderare, mai ales pe zona acquis-ului comunitar?
Dinu Plîngău: Cel mai elocvent exemplu este diplomația română, care promovează, la fel cum promovează diplomația Republicii Moldova, interesul sporit ca Republica Moldova să fie membră a Uniunii Europene. Cred că este și un domeniu de securitate și interes național al României să progresăm cât mai rapid pe drumul respectiv, o colaborare și o comunicare extraordinară cu absolut toți omologii noștri parlamentari, indiferent de partidele care sunt, atât în opoziție cât și la guvernare. Și ne bucurăm foarte mult că, indiferent de culorile politice, când venim la Chișinău sau la București, uităm de aspectele respective și avem un interes comun național. În genere, în politică trebuie să existe o practică, indiferent de politica națională, politica din afară trebuie să fie una comună, indiferent de partid. Asta încercam să promovăm și în Parlamentul Republicii Moldova, noi aici putem să ne mai certăm pe anumite proiecte de legi, dar dacă mergem în exterior trebuie să avem o poziție comună și era vorba și de cum am putea noi la nivelul politic să încercăm să găsim niște puncte tangențiale de cooperare. Eu dădeam exemplu, ceea ce ține de politica externă, războiul din Ucraina și poate anumite aspecte, integrare europeană mai complicat la noi, așa cum s-a reușit în pactul de la Snagov în România, la noi este mai complicat, am încercat să o facem și asta în Republica Moldova. Din păcate rămân încă niște partide cu o agendă pro-rusească, care evident se opun și au o pondere politică destul de mare și se opun acestui proces. Și pe de altă parte să avem un consens pe seama anumitor crize, cum spre exemplu ar fi criza energetică. Și dacă pe seama anumitor crize am avut la anumită etapă un anumit consens, când se votau stări de urgență, iată pe partea politică externă mai complicat, probabil ca și în România. Dar trebuie să muncim astfel încât să avem o poziție unitară. Dacă în România pe parte de politică externă e mai complicat, cel puțin pe parte de politică internă, care este și Republica Moldova, este mai ușor și de asta găsim un liant comun cu absolut toate partidele.
EcoPolitic: Făceați referire inclusiv la întâlniri sau ședințe comune cu comisii sau parlamentari din România. Un exemplu pe un subiect care are legătură cu integrarea, la care dumneavoastră ați apelat, să zicem.
Dinu Plîngău: Da, periodic, fiecare comisie. Recent am avut o discuție în birou despre înfrățirile pe care le au localitățile din Republica Moldova și cele din România, ceva similar se întâmplă și la nivel politic. Foarte des sunt organizate, indiferent de numele comisiei permanente din cadrul Parlamentului, ședințe comune de lucru în care se discută diferite subiecte de pe agenda comună a României și a Republicii Moldova.
Recent am avut câteva întâlniri sau ședințe de lucru cu omologii din România. În primul rând, pe noi evident ne interesează foarte mult practica din România și foarte mulți parlamentari, de asemenea, ne dau de înțeles că dacă s-ar întoarce în timp, ar face anumite lucruri altfel și această practică este una foarte bună pentru noi să înveți și nu doar aspectele pozitive, dar și când cineva te atenționează despre anumite lucruri și asta ajută enorm dincolo de cuvântul bun pe care îl pun omologii noștri din România la alte cancelarii, pentru că în final fiecare Parlament va fi nevoit să voteze intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și aspectul ăsta de relații, înfrățiri pe care le au partide politice cu diferite partide politice în diferite țări ajută enorm. Cum am spus, România evident are ca stat relații foarte bune în exterior cu multe state mult mai bune și mult mai puternice decât Republica Moldova și evident contăm pe acest cuvânt dincolo de toate aspectele legate de ajutoare care au mai existat pentru Republica Moldova și aspectul tehnic.
Un rol enorm în procesul nostru de integrare europeană îl au consultanții din România. Foarte mulți români lucrează la proiectele de legi pentru implementarea directivelor, pentru că este similar, limba e aceeași, e comună. Noi împrumutăm foarte multe legi din România, pentru că deja România și-a făcut tema pentru acasă, a implementat aceste directive. Noi nu trebuie să cheltuim tone de hârtii și să apelăm la traducători pentru acest proces și mai mult ca atât vin și experți din România să ajute chiar pe partea de scriere a acestor proiecte de lege și cu colegii din România, experți, este foarte ușor de lucrat pentru că e aceeași limbă și ne înțelegem de minune, mult mai ușor decât dacă ar veni experți din alte state din UE. Avem și colegi din Germania și din Franța, dar cu românii este mai ușoară comunicarea.
EcoPolitic: Da. Foarte interesante repere, să zic așa, pentru că asta ajută până la urmă, nu neapărat la grăbirea integrării Republicii Moldova, dar niște pași care mai târziu e posibil să fie făcuți în grabă sau fără o anumită expertiză din partea României.
Dinu Plîngău: Absolut, absolut. Sunt foarte multe directive care nu sunt prioritare, dar din exces sau din dorința de a face mult mai repede anumite procese sau mai bine decât inclusiv le fac multe state care deja sunt membre ale Uniunii Europene, ne grăbim sub acest aspect, nefiind pregătiți pentru implementarea anumitor directive aici, în Republica Moldova, chiar dacă cei de la Bruxelles nu ne cer asta și atunci experiența colegilor din România este enormă în acest proces. Anumite termene putem să le negociem, inclusiv să atenționăm colegii de prin ministere să țină cont și de anumite aspecte legate de capacitatea noastră. Hârtia iartă totul, dar nu știu dacă chiar votăm în Parlament o lege ea poate fi și implementată acum la moment fără a ține cont și de faptul că după aceea adopți un proiect de lege, trebuie să ai și capacitatea să o implementezi.
EcoPolitic: Din punctul dumneavoastră de vedere, ce s-ar putea îmbunătăți în relația cu România? Sau de ce mai are nevoie Republica Moldova de la România în procesul acesta de aderare și de implementare a acquis-ului comunitar?
Dinu Plîngău: Eu cred că relația dintre Republica Moldova și România, inclusiv în momentul de față, este una foarte bună. Evident, toate provocările astea la nivel internațional complică un pic lucrurile sub aspectul politicii interne, atât în Republica Moldova, probabil și în România la fel. Trecem prin niște crize economice și asta cumva, într-un fel sau altul, radicalizează populația, dar trebuie să trecem peste aspectele respective, întrucât poziția mea de fiecare dată a fost că suntem un popor cu două state. Inclusiv în momentul de față, chiar și Republica Moldova ca țară sau poate ca populație este una extrem de importantă și pentru România, pentru că avem un milion de cetățeni care au și cetățenie română și suntem importanți și sub aspectul electoral. Asta observ foarte des înaintea alegerilor, pentru că voturile din Republica Moldova încep a conta pentru România și invers, pentru că avem în România foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova care au o viață de succes, foarte multe afaceri din Republica Moldova au migrat în România, oamenii aduc un plus valoare economiei din România și inclusiv chiar dacă au migrat încolo, și cu afacerile și cu familiile, păstrează interesul pentru Republica Moldova și interesul și al nostru este să păstrăm relațiile cu oamenii, cu moldovenii care au plecat în România și probabil au o viață mult mai bună decât cea pe care au avut-o aici.
Sub alte aspecte, cred că procesele trebuie să meargă natural, așa cum este. Aici, de ceva ani a crescut foarte mult și probabil simpatia față de ideea unirii, ceea ce e un lucru foarte bun. Atitudinea s-a schimbat la o bună parte a populației. Dacă între timp era populația din Republica Moldova mai radicalizată, între pro-est, pro-România, pro-vest, după acest război și după toate schimbările tectonice care s-au întâmplat în lume, chiar și gândirea oamenilor s-a schimbat destul de mult. Faptul că un milion de cetățeni din Republica Moldova au și cetățenie română și au cumva și datoria, probabil și morală și cetățenească, să aibă o atitudine mai bună față de statul care le-a acordat a doua cetățenie. Lucrurile se schimbă natural prin însăși schimbarea gândirii omenești, pe ambele maluri, ceea ce cred că este un lucru bun, atâta timp cât nu vor apărea politicieni extremiști care să încingă spiritele, să facă ura asta cum am văzut-o la alegerile prezidențiale precedente din România, în care unii politicieni au încins spiritele, au încercat să facă ca cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului să se urască. Același sentiment destul de alarmant l-am văzur și la Eurovision și în lumea de entertainment, dar iarăși cred că sunt anumite momente care pot fi evitate și oamenii…
Iulian Ionescu EcoPolitic: Și să nu fie exploatate într-un sens negativ, care ar șterge, de fapt, tot efortul care s-a făcut.
Dinu Plîngău: Absolut. O greșeală de asta contează foarte mult. Eu eram foarte revoltat de comisia noastră care s-a ocupat de Eurovision. Au urmat demisii tectonice în Republica Moldova și cred că va fi o lecție pe viitor. Dintr-un concurs de talente, a cauzat un sentiment profund revoltător atât în România, dar cred că sentimentul ăsta a fost și mai dur în Republica Moldova.
Iulian Ionescu EcoPolitic: De fiecare dată când vin în Republica Moldova și fac interviuri și discut cu foarte mulți reprezentanți în instituții și așa mai departe, la partea de final persoanei care m-a găzduit, să zic așa, un mesaj pe care dumneavoastră doriți să-l transmiteți pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.
Dinu Plîngău: Sper foarte mult să fie pace curând în zonă, să nu mai privim cerul cu îngrijorare, așa cum o fac vecinii noștri din Ucraina, pentru că și în Ucraina sunt foarte mulți români. Sper foarte mult ca această frăție, aceste maluri ale Prutului care ne-au despărțit cândva să se transforme în poduri și într-o bună zi, poate mai curând, să fim ambii membri într-o familie europeană, poate ulterior să crească relații mult mai puternice între aceste două state cu români de ambele maluri ale Prutului.
