Sociologul Dan Dungaciu a realizat o analiză tăioasă modului în care România se raportează la alianțele din cadrul UE și NATO, prin intermediul aleșilor. În cadrul unui podcast, profesorul universitar a explicat ascensiunea formațiunilor suveraniste și a criticat modul în care politicienii tratează politica externă.
Potrivit lui Dungaciu, încă din urmă cu un deceniu au apărut semnalele privind ascensiunea fenomenului suveranist, în România.
„Încep să apară partide populiste, suveraniste în statele occidentale. Începe să apară doamna Le Pen, AFD, în 2015, ca urmare a eșecului doamnei Angela Merkel. Se schimbă peisajul european, dar la noi nu. Vine și Trump, vine și Brexitul, niciun fir nu se clintește. La un moment dat începe să apară și la noi această chestiune: pierde Donald Trump, în 2020, intră și la noi în Parlament, un partid de tip ‘Jobbik’ (n.r. – partid din Ungaria), cu ștampila ‘nu se discută cu ei!’. Cresc aceste partide la 30-40%, tot ‘Jobbik’… În barometrele noastre de securitate, din 2016-2020, noi am văzut un 30-40% de fiecare dată un public asociat acestor tipuri de valori: care nu vrea exit-ul (RO-EXIT), care vrea NATO, dar care vrea ca România să fie reprezentată la nivelul Uniunii Europene. Nu vor să plece de acolo”, a declarat Dungaciu, în podcastul avocatului Florentin Țuca, scrie ziare.com.
Potrivit analistului de politică externă, ascensiunea suverniștilor se explică din faptul că partidele care au condus în ultimele decenii au ajuns să fie considerate impotente, cu complexe de inferioritate. Astfel, în opinia lui Dungaciu, eticheta de partide „pro-europene”, utilizată de unele formațiuni, în campanii electorale, întărește percepția publică, menționată.
„Defecțiunea majoră a României nu este că e parte a UE, ci aceea că se comportă ca și cum ar fi în procesul de aderare la UE; se comportă ca și cum ar fi în procesul de aderare la NATO. Ea nu se comportă ca un membru.
La noi sunt partide ‘pro-europene’. Dom’ne, voi sunteți tâmpiți? Tu ești european, nu ‘pro-european’. Tu ești în Europa. În Republica Moldova există partide pro-europene. Tu (n.r. – România) ești în Europa, dar nu ai conștiința faptului că atunci când intri în Bruxelles, nu ai un om care să-ți umple nu sala, dar măcar scaunul pe care stă. Toți, când se duc acolo, își cer scuze că există. Se lipesc de pereți, spun ‘Doamne, să nu mă întrebe ceva!’. Stau într-un scaun, n-au nicio poziție, nu spun ‘nu’ niciodată. Nu negociază nimic. Toată politica externă a României a stat sub egida chelnerului: ‘cu ce vă putem fi de folos?’, ‘cu ce să vă mai servim?’, ‘vă rog, asta e din partea casei!'”, a transmis Dungaciu.
În opinia sociologului, clasa politică trebuie să progreseze din punct de vedere al relațiilor externe, astfel încât se alinieze la noua stare de spirit a electoratului.
„Așa, nu poți să te impui, iar oamenii văd asta. Românii nu mai sunt aceia din ’90, s-a schimbat o generație. Au umblat prin Europa, s-au dus prin programe Erasmus, românii circulă, sunt cheltuitori, le place să vadă lumea. Atunci, spun că ‘ceilalți nu au trei picioare, două capete’ (…) Diaspora nu mai acceptă orice”, a concluzionat cercetătorul din cadrul Academiei Române.
