Emil Constantinescu a lansat critici la adresa protestelor din prezent, în timpul unui discurs susținut la Palatul Cotroceni, în cadrul Forumului Tinerilor Români de Pretutindeni. Fostul președinte al României a făcut o comparație între manifestațiile actuale și fenomenul Piața Universității, evocând totodată evenimentele din 1989 și 1990, perioada guvernării CDR și relațiile României cu Statele Unite, scrie b1tv.ro.
În intervenția sa de vineri, Emil Constantinescu a vorbit despre schimbările politice produse după victoria Convenției Democrate Române (CDR) și despre rolul personalităților din mediul universitar și al românilor din exil în noua administrație.
„Se împlinesc în curând, în mai puțin de o lună, 30 de ani de la începutul guvernării CDR și reformele de atunci au fost posibile pentru că noua Administrație Prezidențială și Guvernul au fost constituite din două categorii de personalități și persoane. Primele au fost din mediul academic.
Administrația Prezidențială fost constituită la nivelul cel mai înalt din rectori, decani, profesori. Din străinătate, din exilul românesc, au venit nume importante. (…)
Aceasta a permis ca încrederea în România să atingă o cotă pe care nu o atinsese niciodată în istoria ei”, a afirmat, vineri, Constantinescu.
„Am să vă citesc un fragment din discursul ținut de președintele Clinton, în iulie 1997 (n.r. – când Bill Clinton a vizitat România): ‘Președintele dumneavoastră și cu mine am convenit să instituim un parteneriat strategic între națiunile noastre, un parteneriat important pentru America, deoarece România este importantă pentru America, prin ceea ce reprezintă ea însăși.
România poate demonstra popoarelor din această regiune și oamenilor din întreaga lume că există o cale mai bună decât conflictul, divizarea și represiunea. Această cale este cooperarea, libertatea și pacea’”, a mai adăugat Emil Constantinescu.
Fostul președinte a abordat și subiectul manifestațiilor din statele vest-europene, criticând actele de distrugere produse în timpul unor proteste.
„Nu putem să nu considerăm ce se întâmplă acum în lume, cu studenți, elevi, dar și cu elemente turbulente, care în țările Europei Occidentale dau foc unor clădiri-simbol ale civilizației și distrug fără a propune nimic constructiv pentru viitor”, a subliniat Emil Constantinescu.
O altă parte a discursului a fost dedicată evenimentelor din București și Timișoara, din perioada căderii regimului comunist și a tranziției politice. Constantinescu a vorbit despre tinerii care au participat la manifestații, despre victime și despre persoanele arestate.
„Când vor fi momente grele, amintiți-vă că în urmă cu 37 de ani, în Piața Universității din București, tineri, studenți în majoritate, au spus: Libertate te iubim, pentru tine noi murim.
O parte dintre ei au și murit chiar atunci, pentru că au intrat tancurile și au tras orizontal și i-au omorât pe loc.
3.000 au fost arestați și torturați. Dacă piețele nu se umpleau, ar fi fost și ei omorâți și cenușile lor ar fi fost aruncate la canal, cum au fost cele din Timișoara”, a mai declarat fostul președinte.
Acesta a continuat cu referiri la violențele care au urmat Revoluției din decembrie 1989 și la dosarele penale privind reprimarea manifestațiilor.
„(…) Nu uitați că, atunci când imediat după sacrificiul celor din Piața Universității din București și al celor din Timișoara, (…) au fost omorâți mai mulți în ceea ce a urmat, în falsa dictatură neocomunistă, judecată acum pentru crime împotriva umanității”, a precizat el.
Într-un alt moment al discursului de la Cotroceni, Emil Constantinescu a prezentat rolul Ligii Studenților și al Universității din București în contextul politic de după Revoluție.
Fostul președinte a susținut că manifestațiile din Piața Universității au avut un caracter academic și a folosit o formulare critică atunci când le-a comparat cu protestele din prezent.
„Dacă există democrația de astăzi din România, ea există pentru că Liga Studenților de la Universitatea din București mi-a propus, fiindcă fusesem ales de ei prorector și rector, să citesc în Senat și să obțin votul Senatului și Senatul Universității București a fost prima și singura instituție care nu a acceptat să intre în FSN, care se transformase în partid unic, pentru a reinstaura dictatura.
De aceea a fost Piața Universității. Și cei care au fost în Piața Universității au dus nivelul de manifestații – uitați-vă la mizeriile de acum! – la o manifestație academică la care cei care au luat cuvântul au transmis mesajul lui Ionesco – floarea intelectualității române”, a răbufnit fostul președinte al României.
În discursul său, fostul șef al statului a făcut referire și la Mineriada din 13–15 iunie 1990, când manifestațiile din București au fost reprimate violent.
Constantinescu a vorbit despre „represiunea criminală care și ea este în momentul de față în proces pentru crima împotriva umanității, declarate imprescriptibile de către Curtea Internațională de la Haga”.
