Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu a declarat, sâmbătă seara, în cadrul Galei „Timişoara 35”, dedicată Revoluţiei din 1989, că singura şansă în aceste momente dificile este cultura păcii prin educaţie permanentă, religia şi biserica având un rol esenţial, scrie Agerpres.
„Există o singură şansă în aceste momente dificile, în care suntem în preajma celui de-al treilea război mondial: o cultură a păcii prin educaţie permanentă, în care religia şi biserica sunt chemate să joace un rol esenţial. Pentru promovarea păcii şi înţelegere în lume, se caută cel mai mic numitor comun în jurul căruia cu toţii să cădem de acord. Acesta este bazat pe interese comune, fie că sunt militare, economice sau sociale. Dacă, în urmă cu 20 de ani, în Estul Europei, oamenii erau gata să lupte şi să moară pentru libertate şi democraţie, acum, sub ochii noştri, în alte părţi ale lumii, tineri dovedesc aceeaşi determinare. Cred că putem gândi nu doar la interese comune, ci şi la idealuri comune. Putem realiza o înţelegere şi o pace adevărată raportându-ne la cel mai înalt numitor comun, idealul păcii. În acest nou secol ne putem redescoperi credinţa, nu pentru a lupta unii împotriva altora, ci pentru a înţelege menirea noastră pe pământ”, a afirmat Emil Constantinescu.
El a arătat că în decembrie 1989, la Timişoara, Nicolae Ceauşescu a scos tancurile pe străzi împotriva timişorenilor care se solidarizaseră cu pastorul Tokes Laszlo, punctând că cea mai apropiată de sufletul omului este credinţa religioasă.
Emil Constantinescu a subliniat că pastorul român Petre Dugulescu a venit alături de pastorul maghiar Tokes Laszlo, solidaritatea extinzându-se ulterior în toate oraşele din România, iar exemplul românilor a fost o piatră de temelie la nivelul Europei.
„Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, prima efectuată de Suveranul Pontif într-o ţară ortodoxă, a reuşit să pună capăt celor nouă secole de schismă în Biserica Creştină. Dacă credinţa şi religia au reuşit că înfrângă dictaturile în momente decisive, acum, în democraţie, şi mai ales în cele occidentale, se observă o scădere a credincioşilor în Occidentul care trăieşte în bunăstare. Este un lucru foarte periculos. (…) Dacă dictaturile au anulat simbolurile credincioase, în democraţiile de astăzi sunt supuse degradării. Dacă pierdem credinţa, pierdem un reper important. (…) Aşa începe degradarea exerciţiului puterii”, a explicat fostul preşedinte al României.
Preşedintele Ungariei, Tamás Sulyok, a vorbit despre puterea solidarităţii prin „protejarea celuilalt”, lucru evident în decembrie 1989 în România, şi a subliniat că acea comunitate care este capabilă să înveţe din istorie dă dovadă de înţelepciune.
„Această protejare a celuilalt a fost lucrul care a încercat să pună pe calea cea bună România. Unii, din minciunile comunismului, alţii, din teroarea statului, au trecut pe această cale a solidarităţii europene. Tokes Laszlo are merite de necontestat pentru recucerirea libertăţii României şi în dărâmarea acelei dictaturi ucigaşe. (…) Acea comunitate care este capabilă să înveţe din istorie dă dovadă de înţelepciune. Nu putem nega şi trebuie să ne confruntăm cu ea, că istoria comună româno-maghiară este pătată de câteva pete negre, dar am comite o greşeală dacă ne-am focusa doar pe acestea, pentru că ar însemna că nu am învăţat nimic din trecut. Noi avem nu doar o viaţă trăită unul lângă celălalt, ci trăită împreună, iar aceasta are foarte multe puncte strălucitoare, unul dintre acestea fiind tocmai acea solidaritate de acum 35 de ani”, a detaliat Tamás Sulyok.
Cei 35 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 de la Timişoara au fost marcaţi, sâmbătă seara, prin evenimentul Gala „Timişoara 35”, la care au participat preşedintele Ungariei, Tamás Sulyok, fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, fostul episcop Tokes Laszlo, preşedinte al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, şi primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz.
