Data de 17 noiembrie 1996 rămâne în calendarul istoriei recente ca ziua transformării politice a României. Este data la care Emil Constantinescu, susținut de Convenția Democrată, l-a învins în alegeri pe Ion Iliescu, scrie cotidianulhd.ro
Cu această ocazie, astăzi, la Biblioteca Academiei Române, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu”, a avut loc evenimentul întitulat „17 noiembrie 1996, o zi care a schimbat România”.
Programul evenimentului a cuprins proiecții despre campania electorală din 1996, „Contractul cu România”, ziua victoriei în alegerile prezidențiale, guvernarea academică și reformele interne, asigurarea integrării euroatlantice a României.
La final, Emil Constantinescu a susținut un discurs în care a făcut o retrospectivă a evenimentelor care au dus la victoria sa. Fostul președinte a vorbit despre starea de spirit a românilor din acel moment, dar și a colegilor săi din CDR.
„Am ales să aniversăm 30 de ani de la victoria în alegerile prezidențiale din 17 noiembrie 1996 nu cu discursuri, ci cu imaginile filmate atunci. Pentru că așa cum se spune o imagine este mai convingătoare decât 1000 de cuvinte. Ce ne spun astăzi aceste imagini care redau figurile unor lideri politici și civici din urmă cu 30 de ani, aclamați de mulțimile entuziaste care și-au pus atunci în ei speranța unei schimbări în bine? Din tot ce am privit pe ecran, alături de dumneavoastră, am reținut filmările realizate de Pro TV, după anunțarea exit poll-urilor din seara de 17 noiembrie 1996. Regizorul de platou după anunțarea exit poll-urilor din acea seară a alternat secvențe în direct de la discursul meu, susținut la Primăria Capitalei, cu imagini ale zecilor de mii de tineri fericiți din Piața Universității, care considerau că este și victoria lor și care scandau atât de puternic, încât se auzeau în platoul de televiziune improvizat la Teatrul Național. Dar de acolo ne sunt arătate și fețele liderilor partidelor și asociațiilor civice componente ale Convenției Democratice în numele căreia candidasem. Dacă veți revedea aceste secvențe, care vor fi disponibile pe site-ul de Institutului de Studii Avansate pentru Cultura Păcii, veți observa că figurile liderilor CDR nu arătau bucurie, ci o seriozitate crispată. Care reflecta un alt grad de responsabilitate. Unii dintre ei aveau să devină președinți ai Camerei Deputaților, președinți ai Senatului, președinți ai Comisiilor de control SRI, juridică sau de siguranță națională, miniștri de Interne și de Informații Publice. Acești oameni care suportaseră ani grei de închisoare, lagăre de muncă și deportare mă mandataseră să promit o reconciliere națională chiar și cu cei care făcuseră parte din organele de represiune. Înțeleseseră că aceasta era condiția sine qua non impusă de Uniunea Europeană, o asociație suprastatală care nu era dispusă să primească o țară cu conflicte deschise, în care și după căderea dictaturii comuniste se comiseseră acte de represiune, încadrate juridic drept crime împotriva umanității. Printre liderii CDR aleși parlamentari era și președintele Asociației 21 Decembrie ai cărei membri fuseseră la baricada de la Inter. Bilanțul represiunii din 21 – 22 decembrie, când au fost folosite TAB-uri și tancuri a fost de 49 de morți, 599 răniți grav, mii de oameni torturați bestial în sediul Miliției Capitalei și aruncați în celulele închisorii Jilava. Aproape 3000 care ar fi fost și ei executați și probabil cenușa lor aruncată la canal dacă a doua zi aproape un milion de oameni nu s-ar fi revărsat pe străzile Capitalei”, a afirmat Emil Constantinescu.
Acesta și-a continuat cuvântarea vorbind despre modul în care domnia sa, dar și colegii săi se raportau la rolul pe care îl aveau în conducerea statului, având în permanență conștiința votului de încredere primit de la români. Emil Constantinescu a trecut, cu subtilitate la o descriere a societății din zilele noastre, pe care o definește ca post-democratică, fiind dominată de un ”totalitarism al minciunii”.
„Post democrația românească reprezintă un import al unor sloganuri care desfigurează democrația occidentală, dar mai ales instaurarea unei societăți a minciunii care a prins foarte bine în mentalul românesc ajutată de proliferarea rețelelor de socializare. Ea a evoluat rapid într-un totalitarism al minciunii adoptat cu o uimitoare creativitate. Totalitarismul minciunii este fundamentul pe care s-a ridicat criza morală a societății românești, mult mai periculoasă decât crizele politice, economice sau sociale. Acest atac frontal la conștiința democratică, ca parte a conștiinței naționale este mai grav decât atacul la instituțiile democrației. O societate poate supraviețui unei guvernări incompetente, poate supraviețui unui sistem juridic ineficient, poate supraviețui și unei ageresiuni externe. Dar este iremediabil pierdută dacă își pierde conștiința națională care menține solidaritatea țesutului social”, a subliniat fostul președinte.
Evenimentul care a marcat împlinirea a 30 de ani de la câștigarea alegerilor de către Emil Constantinescu a fost organizat de Biblioteca Academiei Române, Fundația Română pentru Democrație și Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii. Ocazie cu care au fost lansate volumele ”Corespondența diplomatică prezidențială 1996-2000. Șefi de stat și de guvern și Alegerile prezidențiale din 17 noiembrie 1996. Victoria lui Emil Constantinescu în presa internațională”, și au fost prezentate expozițiile ”Drumul României către NATO” și ”Prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar ortodoxă după Schisma din 1054”.
De asemenea, la ora 13.00, în prezența lui Mugur Isărescu și a PS Varlaam Ploieșteanul, a fost dezvelită placa de onoare ce evocă eforturile consolidării și renovării Bibliotecii Academiei.
„Atunci, 7 milioane de oameni au votat pentru schimbare: tineri care votau pentru prima dată, dar și oameni din orașe și sate care trecuseră prin comunism și prin primii anii tulburi ai tranziției. 17 noiembrie 2026 este o zi dedicată lor. O zi a memoriei colective, centrul de greutate al unui prezent care adună amintiri, speranțe și povești de viață. Reconstituirea acelor momente prin filmări de acum 30 de ani reprezintă povestea noastră și povestea lor, povestea unei Românii care a ales modernitatea și democrația”, se arată în descrierea evenimentului.





